AVATARUL.. DIN NOI regia James Cameron

Cu trecerea timpului seva din noi este stoarsa pana aproape de limita.Mintea e satula de nonsens-uri si de legile firii iar corpul parca nu ar mai vrea sa asculte de comenzi.Absurdul ne este de cele mai multe ori fatal noua si semenilor nostri.Ne pierdem pe noi ,de noi; pe ai nostri ,de ai nostri si nu ne mai revenim nici atunci cand suntem loviti....loviti de cine? De noi sau poate de destin.

 Lumea mea a cam inceput sa plece , inchide incet ochii , plateste impozitele prin ger si cozi sa nu ramana cu datorii la stat , inchid bodega, trag capacul si fac saltul final spre  o utopica planeta Pandora.

 Dupa film am realizat ca inca pot sa alerg mult si bine seara prin zapada proaspata si prin ger napraznic.Am realizat ca fiecare fulg este ca un diamant efemer,este clipa ce trece sclipind unic.Am inceput sa visez cu ochii deschisi spre adevaratele minuni ale lumii in care traim fugind.

Intr-o noapte am visat ca am murit , eram schiop ,surd si chior , semanam leit cu nationala de fotbal si ca am ajuns undeva ,intr-o lume cu flori si plante miraculoase ,cu ape,cu pasari , lupi , cai,copaci , munti si cu multi semeni de treaba. Se facea ca totul era interconectat in sprijinul planetei si al fiecarei componente ce contine viata pana la ultimul atom iar eu eram in mijlocul unei aventuri de a invata cum sa traiesc simplu si colorat bazandu-ma pe tot ce misca si creste in jur.

 Cand m-am trezit inca vedeam si auzeam dar Pandora deja deschisese o cutie iar aerul parca nu imi mai placea. Mirosea a  fum si imi punea in pericol toti prietenii vazuti si nevazuti .Minunile naturii ne vor salva sau ucide si nu depinde doar de noi.Noi trebuie doar sa ne pastram echilibrul cu ochii inchisi in goana noastra nebuna.