Recensământul hoţiei şi al prostiei centralizat instituţionalizate.

De ce nu simplu şi ieftin dacă trebuie scump şi complicat!

Am să intru direct în subiect pentru că m-am săturat ca românii să mai fie prostiţi pe faţă de către marii profitori ai binefacerilor post revoluţionare. Ăştia nu mai au de unde fura fraţilor şi acum profită de orice situaţie ivită. Profită de recensăminte, asfaltează şi borderuiesc ce au mai făcut şi anul trecut, cheltuie bani pe străzi ce pe la primării apar asfaltate, canalizate şi adăpate de ani buni dar doar în acte,  vopsesc şi trasează inutil aleile ştiind că peste o lună se vor reasfalta şi retrasa , pun garduri de sârmă peste tot, chiar dacă e nevoie sau nu şi scot tot cu cheltuială mare pe spinarea noastră gardul verde căruia i-au trebuit zeci de ani şi îngrijire pentru a creşte, construiesc parcuri  şi  terenuri de sport prin zone total nelocuite pentru a mai cheltui aiurea bani etc.

 Hai să revenim la oile noastre,  acest recensământ care dincolo de cnp+eurile care au abătut atenţia publică de la adevăratele probleme,  a constituit înainte de toate pentru patrioţi, un mijloc la îndemână de creştere peste noapte a propriilor conturi bancare. Hai să facem un calcul simplu numai pentru formularele făcute pe hârtie din import dublu cretată,  când acestea ar fi putut fi tipărite bine mersi pe hârtie velină autohtonă la un pret de cel puţin cinci ori mai mic. Pentru ce atâta risipă?  Hârtia velină ar fi fost chiar mai indicată din punct de vedere tehnic pentru că este şi mai uşoară, deci cu atât mai ieftină, mai uşor de completat şi mai greu de rupt la îndoire fapt ce s-a întâmplat cu majoritatea formularelor  care se destramă cu uşurinţă. Ba chiar pericolul ruperii pe mijloc  fiind total exclus datorită texturii mult mai rezistente al acestui tip de hârtie velină autohtonă ,care nu crapă pe fibră la îndoire.

Pentru că suntem tot la preţul tiparului vă demonstrez că cerneala costă mult şi că nu era neapărat necesar să se coloreze în exces acele hârtii pentru că respectiva problemă de identificare se putea rezolva simplu doar cu o bulină sau un punct colorat imprimat pe fiecare formular, astfel costul cernelii tipografice care este foarte mare ar fi fost însutit mai mic. Atenţie cerneala este foarte scumpă, un kg de cerneală poate costa şi 30 sau 40 ron(cea mai ieftină) in condiţiile în care s-au tipărit zeci de milioane de formulare unele din ele inutile. La 1000-2000 de formulare se consumă cam un kg. de cerneală, ori noi suntem douăzeci de milioane de români plus case, plus străinii, plus plecaţii, plus gospodăriile, plus, plus, plus... Înteleg că pentru case dispersate în localităţi gen sate, comune trebuiau formulare separate dar nu înţeleg de ce acelaşi lucru trebuia făcut şi pentru marile oraşe unde predomină  cartierele de blocuri  cât de cât standard şi pentru care formularele pe gospodării si locuinţe ar fi putut fi făcute tabelar, la fel şi cele de persoane. Astfel s-ar fi putut economisi de cel puţin 10 ori    din valoarea cheltuielilor per ansamblu iar timpul de completare ar fi fost şi el mult mai mic necesitând  un număr restrâns de recenzori, care nu ar mai fi trebuit să scrie acelaşi lucru de şapte ori, pe nişte formulare dublu lucioase şi care se rup cu uşurinţă îngreunându-le munca. Genţile au fost de cacao iar mânerele sau rupt la primul drum deci altă cheltuială inutilă cu mapele pentru că mai eficiente ar fi fost nişte simple sacoşe imprimate care se puteau face sigur la sfert de preţ. Sutele de mii de pixuri care s-au dat recenzorilor pentru a scrie nu prea au putut fi utilizate deoarece aveau pasta uscată, deci o altă afacere dubioasă iar sutele de mii de manuale cu instrucţiuni au reprezentat şi ele o risipă de materiale, muncă şi bani pentru că la fel cu formularele se puteau face pe hârtie mai ieftină , chiar , ca ziar sau cu un număr mai mic de pagini şi fără coperti plastifiate pentru că odată ce recensământul a fost terminat, tot la gunoi ca maculatură vor ajunge sau vor fi revalorificate de aceeiaşi  profitori, că nu le va păstra nimeni în bibliotecă. Aşa că pierderile după cum vedeţi se adună în detrimentul cetăţeanului plătitor de taxe, dar în folosul şmecherilor care se controlează şi se acoperă unii pe alţii. Interesant este şi cum vor reuşi cei de la statistică să proceseze munţii de hârtie rezultată şi cu ce costuri care vor fi bănuiesc tot cu multe zerouri la coadă dar mai ales la cap..

Să fie oare prostie, hoţie sau şi una şi alta? Poate vreţi să facem un calcul simplu ca să vedeţi sumele astronomice care s-ar fi putut economisi şi care ar fi putut fi folosite pentru alte nevoi urgente ale ţării, sau poate că ţara nu are nevoi cine ştie şi atunci mai importante sunt buzunarele escrocilor care ne conduc.

Am tăcut până acum dar nu mai pot suporta să văd cum ne fură pe faţă ca pe nişte proşti. Ori nu mai au ce fura că s-a cam furat tot, şi în disperare de cauză folosesc orice prilej pentru acest unic scop. Sunt curios dacă aceste formulare s-au tipărit la tipografiile statului, pentru că în mod normal aşa ar fi trebuit şi cu ce marcă de hârtie pentru că noi nici hârtie nu mai suntem în stare să producem pe aceste meleaguri.

 Vă avertizez că sumele  ce ar fi putut fi economisite sunt fabuloase, nu mai vorbesc de timp, aşa că vă întreb, în situaţia în care sigur aceste operatii au fost efectuate prin tipografii clientelare, cine credeţi că a încasat  marile şpăgi naţionale?

De ce cu banii ce ar fi fost economisiţi nu s-ar fi putut construi case sociale, planta pomi, construi spitale sau moderniza cele desfiinţate, de ce nu s-ar fi dat banii înapoi care au fost furaţi de la pensionari sau salariaţi, sau  întocmite strategii de îngrijire şi salvare pentru copiii bolnavi, ori stimulate adevăratele talente româneşti, hrănite şi sterilizate animale în loc să fie eutanasiate, etc, etc.. Dar mai bine mor oamenii pe stradă de sărăcie şi pensionarii îngheaţă de frig prin case pentru că nu-şi vor putea mai putea plăti facturile care cresc interminabil de douăzeci de ani încoace.

Acum evidenţa este clară , aceşti bani se irosesc pentru buzunarele acelora care ne conduc şi care profită de lipsa noastră de atitudine civică şi de  încrederea pe care le-am  acordat-o, iar deciziile le aparţin în totalitate peste capetele celor  care i-au ales din păcate mai ales din lipsă de soluţii. Acum vedem cu precizie de cine suntem furati. 
Cine a condus această campanie ori e de-a binelea tâmpit ori e uns cu toate alifiile din lume. Ca cetăţeni ai acestei tări avem datoria morală să îi tragem la răspundere pe hoţi şi să îi pedepsim în virtutea legii drepte , pentru care mă încăpătânez totuşi să cred că  mai există.
Cât o să le mai permitem să ne prostească scotându-ne ochii cu slogane demagogice şi zeflemitoare gen " Pentru că fiecare contează", ultima batjocură utilizată pentru amăgirea maselor. Se mai ţin mult deştepţii ăştia de bancuri proaste pe seama noastră, cât îi mai tolerăm,... cât îi mai rabdă pământul..? De două mii de ani, în această tară pentru că nu vrem să fim solidari şi pentru că ne duşmănim şi invidiem între noi sloganul care triumfă este acest otrăvitor" Divide Et Impera",moştenit de la criminalii năvălitori romani şi care este în permanentă reinventat şi pus în aplicare de nemernicii şi borfaşii care sunt încă rânjind cu nesimţire printre noi.

Câtă vreme ne vom mai lăsa prostiţi şi călcaţi în picioare în numele ambiţiilor nemăsurate ale unor profitori vremelnici pentru care tara asta nu este decât un mijloc în sine de a-şi atinge mai repede interesele lor nesimţite timp în care alunecăm pe zi ce trece cu toţii la vale în prăpastia din ce în ce mai adâncă şi mai întunecată?.
 Pe când vom avea şi noi o conducere de stat competentă şi înţeleaptă care respectând poporul care i-a ales democratic va face un recensământ al şmecherilor, al borfaşilor, al hoţilor, al fabricilor dezmembrate , al fierului furat şi al utilajelor dezafectate sau al tuturor profitorilor politico-economici care ca nişte căpuşe nesătule sug sângele acestui popor de mai bine de 20 de ani prin metode la vedere, arhicunoscute dar neamendate la fel cu cele de mai sus şi pe când vom  avea parte de judecata cea dreaptă care se face doar în slujba dreptăţii şi adevărului.

Steaua se chinuie!

Dupa patru la doi chinuit cu Haifa (parcă aşa se scrie), ca în reclama lui Huidu, după ce au pierdut de la aceeaşi anonimi cu cinci la zero,5+0 !! în tur regret din nou că echipa mea de suflet a ajuns pe mâinile unui prost. Reamintesc de Ghencea care este casa părintească a Stelei şi aştept adevăratul stelist care cu sânge în vine şi cu bani, fără frică de ciobani să readucă această iubită echipă acasă , acolo unde îi este locul şi tradiţia. Poate Hagi şi copiii lui, poate altă Steaua Ghencea Bucureşti, poate cine ştie cine, pentru că altfel totul este o mare bătaie de joc, o mare echipă ajunsă pe labele unui nebun. Nu concep să mai privesc mult echipa mea  de fotbal preferată fără a mă mai bucura la victoriile ei aşa cum o făceam pe vremuri.
Hai , fără frică Becalioţii pică!
 Îmi este dor de Steaua Ghencea pentru că prin "Steaua Muncii", predomină dinamoviştii, dar asta nu înseamnă că aş avea ceva cu adevăraţii suporteri dinamovişti doar că vreau să îi respect  doar ca adversari şi nu să îi am colegi de scaun pe Naţional arena, pentru simplul motiv că acest sport mai are nevoie şi de adversari .

Arhimede şi portul dacilor.

Toată lumea ştie cine a fost Arhimede din Siracuza şi cum a oprit  acesta de nenumărate ori nesătulele armate romane venite pe mare pentru a-i cuceri insula prin anii 215 î.Hr.. Acest om, singur, prin întelepciune şi inteligenţă a răsturnat navele romanilor cu ajutorul sistemului pârghiei tot de el inventat, a dat foc corăbiilor vrajmaşe cu oglinzi minuscule lipite in construcţie parabolică, a bombardat cu ghiulele de foc (când încă nu se inventase tunul) aceste corăbii până la scufundarea totală  şi moartea disperaţilor romani care credeau că luptă cu un zeu  sau cu vreun vrăjitor. Într-un  final Arhimede,  în timp ce se afla la masa lui de studiu bătându-şi capul cu principiul vaselor comunicante, a fost trădat clasic de ai lui, şi ucis apoi de romani mişeleşte, similar cum aceştia au procedat după aceea, mulţi ani mai târziu cu majoritatea înţelepţilor noştri daci sau cu marele nostru rege Decebal care a fost silit să-şi pună singur capăt zilelor pentru a nu cădea viu în mâinile duşmanului.

Mult timp după aceea, copiii romanilor  erau speriaţi de către mamele lor cu temutul Arhimede, care era asemănat cu un fel de baubau ce suge sânge ca un vampir.
 Cel mai mare merit al lui Arhimede rămane în primul rând demonstraţia acestuia privitoare la legea nescrisă care spune că un înţelept poate învinge singur o armată de criminali.

Ce nu pot eu înţelege este de ce Arhimede din Siracuza este reprezentat îmbrăcat la fel ca nobilii şi înţelepţii noştri daci în probabil unica imagine despre el, păstrată cu portretul acestuia gasit de mine în cosmografia lui Andre Thevet din anul 1514.? Bănuiesc că hainele dacilor nu erau pe atunci o modă comună prin toată lumea purtându-se peste tot aşa cum se poartă astăzi costumul şi cravata la diverse parade, sau poate că erau. 

Poate mă luminează şi pe mine vreun  întelept filozof sau istoric român care cunoaşte cu adevărat semnificaţia antică a exclamaţiei EVRIKA!.


                                                                 NOBILI DACI

Prosti şi proşti.

Sunt mai prost decât credeam că sunt, iar pe zi ce trece învătând tot mai mult realizez că sunt mai prost decât aş fi crezut  vreodată că aş putea fi.  Dar o simplă constatare mă face să mă îndoiesc de această evidenţă şi anume,  faptul că în România, pentru proşti se gasesc întotdeauna posturi de conducere bine plătite.

Nu ştiu!

Nu ştiu, nu ştiu, nu ştiu,...nu ştiu.!

TATAL Şi FIICA.101 sfaturi pentru fata mea.

Scumpa mea fetiţă ai terminat în sfârşit liceul şi  vei intra cu paşi grăbiţi în viaţă. Eşti tânără şi frumoasă şi cred că este momentul să îţi dau câteva îndrumări care te vor însoţi  şi ajuta pe drumul tău abia început  Când va fi mai greu, aceste sfaturi te vor urmări şi proteja de deasupra norilor de furtună adunând razele soarelui pentru a le orienta numai spre tine. Nu uita niciodată că te iubesc necondiţionat şi că demult am ales să bătătoresc cărările  neştiute ale vieţii alături de tine şi de mama ta, şi că familia este cel mai important lucru pentru oamenii care ştiu să se iubească. Această filia dintre noi nu are margini , iar eu nu voi face vreodată ceva îndreptat împotriva ta decât, doar dacă nu va trebui să primeşti vreo lecţie trăgând din timp semnalul de alarmă, dar acest lucru nu îl caut şi nu îl doresc.

-Prima mea recomandare este să asculţi în primul rând de sfaturile mamei tale care la fel ca şi mine îţi vrea tot binele din lume. Într-un fel vede lucrurile o mamă şi în altfel le vede un bărbat iar sfatul meu este să urmezi pe cât posibil ambele direcţii adaptând aceste experienţe la drumul particular al viitoarei tale lungi şi fericite existenţe..

- În al doilea rând nu te grăbi orice ai întreprinde, pentru a găsi timpul necesar de a lua mereu hotărârea potrivită, de asemenea nu te grăbi niciodată pentru a avea o relaţie cu un bărbat , că de cele mai multe ori relaţiile bune vin de la sine când te aştepţi mai puţin, pentru că nu uita încă eşti tânără şi frumoasă. Urcă în viaţă  la fel ca pe munte indiferent de scopul pe care ţi l-ai ales,  cu paşi mici dar repezi, aşa cum coboară la vale pâraiele limpezi , pentru a nu obosi şi pentru a ajunge mai încet dar mai sigur la destinaţia finală, acolo în vârf de munte unde succesul te aşteaptă.

-Nu te irosi în fapte sau lucruri fără sens iar ceea ce faci să aibă un scop clar pentru că altfel totul devine fără rost sau pierdere de vreme

- Uită de închipuitele complexe şi realizează că nici un bărbat nu este mai presus de tine.

-Nu te arunca în braţele primului venit. Ai răbdare, pentru că dacă te iubeşte te va căuta şi pe lună şi îţi va ţine calea mereu, iar dacă nu, nici o pagubă scapi doar de o grijă în plus.

- Fereşte-te de cuceritorii de meserie cu listă şi carneţel care după orice scurtă relaţie bat toba cu nesimţire, pentru că te vei compromite iar aceast lucru nu merită să ţi se întâmple pentru nimeni şi pentru nimic pe lumea asta.

-Oricât te ard călcâiele nu ceda de la primele întâlniri pentru că unii sunt doar amatori de trofee lejer cucerite dar, pierzându-şi uşor răbdarea aceştia îşi dau repede arama pe faţă renunţând uşor. Dar nici o pagubă bucură-te că ai scăpat de imbecil şi nu te necăji pentru că mai târziu ar fi fost cu mult mai dureros. Unii trofeişti sunt de cea mai joasă speţă fiind capabili de orice pentru a-şi atinge scopul după care sunt capabili chiar să-şi paseze ca pe o minge, cu lejeritate facila cucerire, amicilor de pahar.

- Fugi cât poţi  şi nu te uita înapoi, de bărbaţii însuraţi. care îţi pot complica inutil viaţa. Aceştia sunt escroci cu acte şi mincinoşi patologici fiind în stare de orice pentru a-şi atinge scopurile lor trecătoare, cu tine vor bea poate şampania, dar cu nevasta lor mănâncă zilnic ciorba şi schimbă scutece la copii. Ei vă mint pe amândouă deopotrivă, iar minciuna nu poate fi niciodată frumoasă chiar dacă adevărul mai doare uneori.

-Nu deveni trofeul de vânătoare al unui smintit. Mai bine vânător decât vânat.

- La fel fereşte-te de şmecherii de doi bani care una zic şi alta fac, dar şi de complexaţii care mint cu neruşinare ascunzându-şi chiar şi vârsta sau pregătirea scolar+profesională pentru a te prinde în menghina lor unsuroasă. Unii se dau doctori docenţi iar ei nu au nici şcoala primară, dar ăştia pot fi cu puţină atenţie dibuiţi uşor. Nu fi credulă cu nimeni  în general dar mai ales faţă de necunoscuţi în special.

-Încearcă mai întâi să îţi cunoşti viitorul partener cât mai bine, testează-l şi observă-i comportamentul în cele mai diferite situaţii, încercând să descoperi în el pe omul la care visezi cu adevărat fără să faci compromisuri cu viaţa ta. Oamenii îşi dau în petec şi de prea bine dar şi la greu, gândeşte-te că împreună, pe drumul vieţii te vei întâlni cu ambele situaţii aşa că ia aminte pe cine prinzi în horă. Orice sac îşi va avea până la urmă petecul.

-Nu poţi trăi la nesfârşit cu cineva dacă între voi există deosebiri fundamentale de caracter sau de educaţie, dacă tu iubeşti opera clasică iar el ascultă manele fugi cât poţi de la început că altfel îţi vei irosi ani grei  încercând să schimbi pe cineva care nu se va schimba nicicând în sensul dorit de tine. Un tip care se uită doar la filme horror sau numai la filme xxx sigur e obsedat, adică nebun , alege-l mai bine pe acela care preferă desenele animate.

- Dacă te iubeşte cu adevărat el se va feri să îţi arate punctele slabe şi se va transforma de la sine aşa cum îţi doreşti tu. Dacă nu te iubeşte nu va schiţa nici un efort pentru a-ţi face pe plac decât până îşi va atinge scopul, ba chiar va încerca să te facă să gândeşti ca el.

-Eşti româncă, caută în tine, cunoaşte-te şi vei găsi tot ceea ce trebuie pentru a fi mândră de acest lucru. Strămoşii noştri au încercat în vremuri vitrege să păstreze nealterate puritatea etnică şi tradiţiile milenare ale acestui popor şi în anumite zone  chiar au reuşit. E legea nescrisă din străbuni, transmisă din generaţie în generaţie cu limbă de viaţă dar şi de moarte să ne păstrăm tradiţiile, religia, limba . Acelaşi obicei îl au toate popoarele străvechi, şi doar prin el au reuşit să supravieţuiască. Dezrădăcinaţii văd lucrurile altfel căutând dezbinarea. O alegere nepotrivită din acest punct de vedere îţi va aduce multă suferinţă.
-Român cu româncă este reţeta ideală a fericirii, alte combinaţii cu italieni, nemţi, englezi, ţigani, americani sau alte naţii aduc mai probabil nefericire.

- A iubi nu înseamnă  a suferi chiar dacă acest lucru se întâmplă din păcate mai mereu. Dragostea trebuie să fie ca un magnet ai cărui poli se atrag permanent, puternic şi vreme îndelungată.

-Dacă dragostea va avea ca temelie iubirea adevărată şi nu pe cea din interes aceasta va dăinui veşnic şi la sărăcie dar şi la bogăţie, pe soare dar şi pe furtună.

-Doar o pasiunea comună şi puternică dublată de dragostea ta şi a lui dusă dincolo de orice sunt singurele capabile să reziste chiar şi în faţa problemelor rasiale, dar acest fapt se petrece mai greu. Bine ar fi să aveţi amândoi o preocupare culturală sau lucrativă comună sau chiar diferită pentru că situaţiile care apar sunt cam aceleaşi. Acest lucru face să vă apropiaţi mai mult şi vă oferă timpul de respiro necesar evitării stărilor de plictiseală sau obişnuinţă ce vor apărea inerent.

- Curiozitatea de cele mai multe ori nu este de ajuns, ea singură nu poate rupe barierele interetnice sau diferenţele educaţionale.

-Oricât de puternică ar fi flacăra de la început, fără pasiune, răbdare, sacrificiu şi înţelegere timpul o va stinge treptat. Orice defect care pare minor la început se va transforma într-o barieră de netrecut odată cu trecerea timpului iar copiii vor avea de suferit. Această flacără trebuie îngrijită permanent pentru a nu se stinge definitiv.

-Dacă nu simti că pluteşti la fiecare întâlnire şi că ai vrea să opreşti timpul în loc ca într-un vis frumos, atunci totul este de prisos, timp pierdut, rupt dintr-o viaţă foarte scurtă care nu merită irosită fără adevărata pasiune şi cu jumătăţi de măsură.

- Nu lăsa nimic de la tine în acest sens că vei regreta mai târziu, în acest caz zicala că-i mai bine mai târziu decât niciodată nu mai este valabilă. Aşa că mai bine mai devreme decât mai târziu ori niciodată pentru că altfel este doar vânare de vânt.

-Lasă-l să te aştepte intenţionat de câteva ori invocând motive întemeiate pentru că înainte să îţi dai inima trebuie să vezi pe mâna cui o vei lăsa. Dacă pleacă... ducă-se, bucură-te că ai scăpat, pentru că oricum nu te va înţelege vreodată. Dar nu îţi face un obicei din a întârzia. Dacă te aşteaptă necondiţionat are doar o bilă albă şi nimic mai mult. Dacă te lasă, află că oricum te-ar fi părăsit mai târziu, ori timpul cum ţi-am spus e preţios şi e cu atât mai valoros cu cât înaintezi în vârstă.

-Vezi dacă îi plac animalele şi copiii, pentru că ştiu că ţie îţi plac.
-Dacă vei trăi cu un ciudat sau cu un nebun vei deveni şi tu în timp o ciudată sau o nebună, aşa că ai mare grijă pe cine vei alege.

- Caută-te încercând să te cunoşti mai întâi pe tine pentru că acesta este cel mai dificil lucru. Caută să găseşti cât mai repede calea şi rostul tău pe pământ, pentru că toţi avem un rost dar puţini ajung să ştie despre ce este vorba, dar el este în noi, ne roade mereu iar căutarea lui este cel mai bun lucru ce poate exista. Fă-ţi din această căutare un rost în sine pentru că atunci când te vei găsi, atunci găseşti  fericirea.

- Eşti ca o floare fata mea, nu uita asta iar hrana ta trebuie să fie soarele cu căldura lui, şi vorbele frumoase, nu bălăcărelile, înjurăturile, violenţele sau obscenităţile.

- O vorbă bine spune : ‘spune-mi ce prieteni are ca să îţi spun cine e ‘ şi este foarte adevărat, nu nesocoti aceste vorbe pentru că ce îţi poate ascunde el poţi vedea prin prietenii lui cărora le este dedicat trup şi suflet. La fel multe poţi afla şi de la familia din care provine pentru că ce naşte din pisică şoareci mănâncă. Dacă ei au probleme, aceleaşi probleme le poţi avea şi tu mai târziu. Familia lui este mediul lui unde s-a format, ori acest fapt nu este de neglijat.
-Dacă se supără fără temei înseamnă că ori e nebun ori face pe nebunul, crezi că vei fi în stare să îi suporţi mereu isteriile ?
-Dacă te iubeşte cu adevărat se schimbă, dacă nu, atunci, ce rost mai are?
-Mai bine îţi dovedeşte o dată cu fapta că te iubeşte decât să ţi-o spună din gură de 1000 de ori.

- Pune lucrurile în balanţă fata mea , trage linie, scade, adună şi vezi dacă merită. Nu trata nimic superficial în legătură cu viaţa ta care deocamdată este unică şi zboară. Nu glumi cu tine că o faci ireversibil.

- Dacă nu te respecţi în primul rând pe tine atunci nu te vor respecta nici alţii.
-Respectă-ţi părinţii, rudele apropiate, bunicii şi ţara. De asemenea respectă-ţi vecinii pentru a fi la rândul tău respectată, mai bine un vecin aproape decât un prieten departe.

-Atenţie mare la viciile tale dar şi la ale celorlalţi, prieteni sau iubiţi, că te pot dărâma. Trebuie cumpătare în toate dar câteodată un pic de nebunie nu strică. Important este să nu-ţi pierzi niciodată capul păstrând mereu siguranţa de sine..

-Dacă te iubeşte este capabil să renunţe la orice pentru tine dar nu trebuie să îi impui vreodată acest lucru, doar trebuie să îl testezi şi să observi.

-Nu face de două ori aceeaşi greşeală pentru că există riscul de a o repeta la nesfârşit.

-Nu cred că vrei  să schimbi bărbaţii ca pe ciorapi aşa că încearcă să îl alegi de la început pe cel mai apropiat calităţilor tale fizice şi intelectuale. Dacă nu ai nimerit-o din prima mai trage o dată fără să priveşti prea mult în urmă.
-Cine te iubeşte cu adevărat nu te îndepărtează de familia ta ci dimpotrivă încearcă să se apropie şi el.
-Trebuie să înveţi că de cele mai multe ori cine te laudă nu îţi doreşte mereu binele iar cine te critică obiectiv te poate iubi necondiţionat.
-Aproape orice greşeală se poate repara dar citeşte cu atenţie,...aproape.
-Comparativ cu tine partenerul să nu fie nici prea bătrân dar nici prea tânăr, nici prea înalt dar nici prea prost, nici prea blond dar nici prea brunet, pentru că, contrastele prea mari aduc nefericire.
-Copii vor fi ai voştri nu numai ai tăi, dacă nu le iubeşti tatăl nu îi vei iubi nici pe ei, nu îi face să sufere.

-Atunci când îi vei avea, învaţă-ţi copiii limba, obiceiurile şi tradiţiile poporului tău oriunde te vei afla, acestea fiind lucrurile sacre fără de care nu vei  putea trăi normal.
-Învaţă să găteşti că nu vei mânca tot timpul prin baruri ori restaurante iar bucătăria românească e o capodoperă gustoasă.

-Ai observat cred că sfaturile mele nescrise te-au ajutat în toate etapele vieţii tale de până acum arătându-ţi mereu drumul de urmat.

-Îţi mulţumesc pentru că ai ţinut cont de ele lucru pe care sper că îl vei face şi de acum înainte.
-Deschide bine ochii şi priveşte nemărginirea, ciuleşte urechile şi ascultă muzica sferelor, opreşte-te din când în când şi ascultă-ţi inima ce bate pe ritmul discret al respiraţiei, totul este armonie şi echilibru , totul are sens , aşa trebuie să fie şi viaţa ta.

-Îţi urez să ai noroc pe drumul tău , dar să ştii că norocul mai mereu şi-l face omul cu mâna lui. 

                                                               Tati

Dac plângând la Muzeul Ermitaj. Statuile dacilor.

Din nou, şi din păcate realizez că trăim ca popor român într-o ignoranţă totală vizavi de adevărul istoric. Chiar nu ne mai interesează nimic în afară de existenţa limitată şi anostă pe care o ducem zi de zi?
Mulţumită unui  tânăr, român adevărat, care a avut totuşi norocul să-şi facă studiile la Sorbona beneficiind pe lângă pasiune  şi de nişte uşi deschise pe care ţi le oferă prestigiul unor academii adevărate, s-au descoperit 130 de statui de daci care au cucerit lumea muzeelor de pe glob cu frumuseţea şi înţelepciunea lor antică. Acest tânăr se numeşte Leonard Velcescu şi a adunat din toată lumea, in teza lui de doctor in studiul artelor,pe care a sustinut-o  la Sorbona,130 de statui de nobili daci. De ce acest lucru nu a reuşit să îl facă, spre exemplu Academia Română de la înfiinţare şi până astăzi. Oare instituţiile statului nu au ele, în primul rând această obligaţie de a descoperi istoria ţării noastre aşa cum a fost şi nu aşa cum  vor alţii să fie?
Pe lângă această descoperire a unui puşti cu suflet de român, care pentru o instituţie a statului efortul ar fi echivalat cu un simplu inventar arheologic, a rămas o mare întrebare care se poate constitui în cea mai importantă descoperire arheologică actuală deşi, ironia sorţii, aceste statui zac de 2000 de ani pe alte meleaguri." Desigur aceasta superioara si noua descoperire spre curajoasa cercetare a civilizatiei dacice ,pune multe intrebari serioase.Este clar , insa ,ca Traian a aratat Romei cu argumente solide ca a biruit pe unul din cele mai mari popoare ale lumii,inaltimea si desavirsirea Columnei, cea a Tropaemului de la Adamclisi, cantitatea uriaşă de aur dacic, care a transformat pentru multe luni Roma intr-un oras al desfatarilor pe degeaba ,constructiile uriase de la Roma realizate nu numai de Traian dar si de Hadrian etc. Cele peste 130 de statui de nobili daci ,adunate de Leonard Velcescu,vin sa confirme acest construit informational al imparatului Traian ,dar pot sa mai lumineze inca o taina.Nu cumva aceste statui (inclusiv trei ale lui Decebal) sint prada de razboi? Nu cumva maretele plinte si coloane de andezit de la Sarmisegetuza Regia( 60 +60 + 15= 135 ) sint urmele locurilor unde au stat acele statui?Autorul acestor rinduri recunoaste sincer ca si lui ii e greu sa creada in propria lui ipoteza .Dar el stie ca facerea unui monument de trei metri (plus fundamentul) costa chiar si azi (cu atitea tehnologii la dispozitia artistului) in jur de 100000$. Si o aritmetica senzationala iese la iveala :"130X100000=13.000.000$".Nu e mult petru USA, FRANTA sau GERMANIA dar pentru Roma era foarte mult si deci inca o aritmetica se cere realizata : compararea numarului de statui de nobili daci cu cele ale lui Cezar sau Traian!
     Cioplirea a 130 de statui de daci este insa o lucrare total imposibila pentru Romania de azi care are pentru marele rege BUREBISTA doar un bust la muzeul Armatei ( si ulterior o statuie la Orastie! nota mea!) ,regele tarii din sud estul Europei, necucerita de Cezar .Or ,o prada de razboi format si din 130 de statui de nobili daci ,ciopliti perfect din marmura de diferite culori, ar fi demonstrat Romei ca Traian ( si nu Cezar sau Augustus)a biruit nu un oarecare popor "necioplit si agramat" ,ci pe unul din cele mai desavirsite popoare ale lumii de atunci. Confruntarea fizico-chimica a materialelor din care s-au facut statuile de la Roma (si din alte tari: Siria, Libia, Marea Britanie, SUA, Franta) cu materiale din zona Devei pot spulbera usor ipoteza noastra ,dar spulberarea acestei ipoteze nu poate schimba in nici un fel maretia celei mai enigmatice civilizatii antice ,construita de stramosii nostrii daci in muntii priporosi ai Suryanului. Omologarea celor 130 de statui cu faptele istorice si tehnologice ale dacilor nu intirzie si nu va intirzia."(citat http://enciclopedia-dacica.ro/inedite/130_statui.htm)

Fiind atras de privirea unui nobil dac ce mă privea cu o expresivitate ieşită din comun am descoperit şi eu ceva fenomenal ce până acum nu a apărut prin cărţile de istorie, am văzut un bărbat puternic, înţelept, cu mâinile tăiate şi cu ochii în lacrimi. Acest dac plânge la muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg. Măriţi imaginea să-i vedeţi lacrimile şi să observaţi în amănunt această capodoperă.

Cum a fost posibil ca atâta vreme să nu ştim acest lucru, să nu se ştie de existenţa lui şi să nu i se observe lacrimile probabil amare. Din păcate, dacii noştri sunt şi în vremurile pe care le trăim, probabil încă, tot o pradă de război. Singura soluţie normală ar fi readucerea lor cu low-cost pe tarâmul natal şi rezidiţi pe soclurile de la Sarmisegetuza de unde au fost furaţi,retezaţi, dezrădăcinaţi.Privirea acestei statui parcă e vie şi ne priveşte încercând să ne vorbească. Nu cred că romanii ar fi sculptat lacrimi pe chip de înţelept dac iar în altă ordine de idei nu văd de ce ar fi executat sute de statui de daci.