TOTUL SE REZOLVĂ ! Dar totul este relativ şi discutabil, nimic nu este definitiv.TOTUL POATE FI NIMIC !
luni, 25 mai 2015
duminică, 24 mai 2015
sâmbătă, 23 mai 2015
Casa zburătoare X
1.INT.CAMERA BĂRBAŢILOR ORGANIZARE-NOAPTE
Pe
jos, ca un covor sunt puse peste tot saltele. Oamenii vin pe rând şi se aşează
în jurul mesei pe scaune şi pe saltele. Adunarea este acum completă: SORIN, GICĂ,
Chioru, CÂNTĂREŢUL, ANGELA, MARIA, ION , Prinţesa şi MUTA, FAION, BUNICA şi
nepotul, ALEX, NELU, LĂUTARUL şi bineînţeles COSTEL cu ROXANA dar şi Lupu cu
Negrău, motanul se aşează şi el tacticos lângă sobă. Toată lumea este îmbrăcată
curat, fiind toţi de nerecunoscut cu excepţia Chiorului şi a lui Alex. MARIA
arată superb fiind îmbrăcată într-un costum naţional compus din ie frumos
colorată, fotă, o vestă cojocel, maramă cusută cu fir de aur. FAION stă pe un
scăunel aproape de sobă îmbrăcat ţărăneşte, cu iţari, cămasă, curea lată,
vestă, şi pune câteva vreascuri pe foc. Pe sobă este
pus la încălzit un ceaun mare de fontă pentru mămăligă şi un ibric în care
fierbe ţuică.
COSTEL
Nu mi-au plăcut niciodată şedinţele dar asta e,
trebuie să ne organizăm cumva. Am început cu dreptul, chiar dacă au fost mici
incidente. Oricum, şi la propriu dar şi la figurat temperatura în casă a
crescut şi eu cu( COSTEL o îmbrăţişează pe ROXANA discret punându-i mâna
pe umăr) nevastă-mea ROXANA vă urăm bine aţi venit la bord.
FAION
Da asta nu-i şedinţă, îi sfatul înţelepţilor.
SORIN
Da nea FAION, uită-te la Chioru ce faţă de
înţelept are, ca să nu mai spun de ALEX.
GICĂ MECANICU
Sorine no dacă tăceai filozof rămâneai.
Toţi ochii erau aţintiţi
pe MARIA care este frumoasă şi proaspătă ca florile de câmp, ca o pajişte plină
de micşunele. ALEX are blocată privirea către ea iar NELU, tânăr înalt şi
frumos, pe care hainele curate îi veneau ca unse, o priveşte cu timiditate,
siderat.
SORIN
(avea mâinile pline cu ţoiuri pentru ţuică)
Hai că a dat în fiert, aşa e la sedinţă, trebuie
mai întâi limbile dezlegate.
(în timp ce vorbeşte pune ţuica aburindă în
pahare)
Toată lumea este veselă şi
se ciocnesc cu zgomot paharele pline. ANGELA stă mai retrasă şi îmbufnată
privind în jur cu suspiciune refuzând să bea.
SORIN
(către ANGELA)
De ce nu serveşti păpuşa, că e meserie, producţie
proprie.
ANGELA
Nu pot, mă gândesc la criminalul ăla care este în
libertate şi otrăveşte pe cine vrea el, oameni şi câini, că am văzut eu pe câmp
acolo de unde ne-aţi luat şi unde a murit bătrânul acela că erau şi câini
morţi, otrăviţi.
SORIN
N-ai văzut tu bine, cred că dormeau şi ei, da hai
să uităm şi să fim veseli ce naiba că destul ne-am chinuit.
ANGELA
Dacă eu vă spun că ăia de pe maşina de gunoi sunt
criminalii care au vrut să mă omoare şi pe mine, ar fi bine ca în loc să bem,
mai bine să anunţăm poliţia.
SORIN se preface că
înşurubează un bec imaginar deasupra capului, orientat cu grijă ca să nu fie
văzut de ANGELA.
SORIN
Bine păpuşa cum vrei tu, o să chemăm poliţia că
poate ne leagă şi pe noi. Drăguţo dar tu cum ai ajuns pe străzi că te văd
femeie în toată firea şi de ispravă.
ANGELA
(către toată lumea)
Am muncit toată viaţa, am vrut să am o casă a
mea.Stăteam cu chirie într-o cămăruţă de trei metri pe doi şi proprietăreasa,
după ce am zugrăvit casa mi-a mărit chiria, ne-am certat şi m-a dat afară. Uite
asta e casa mea de multă vreme.
(spuse mângâindu-şi imensa valiză)
La primărie mă duc degeaba de treizeci de ani.
S-au schimbat 15 primari şi eu tot n-am primit casă. Am rămas de 6 luni şi fără
servici, ce să mai fac? Tot subsolul ăla e gol si n-au vrut sa-mi dea o
cămăruţă. Sunt sute de apartamente în oraşul ăsta care sunt folosite pe post de
uscătorii, iar oamenii stau în stradă.
Ultimile cuvinte le spuse
cu disperarea omului deznădăjduit după care izbucni în plâns. SORIN luă atunci
un serveţel de pe masă şi il dărui pentru a-şi sterge lacrimile.
SORIN
Ţine păpuşa hai uită de necazuri că acum începem
să plângem toţi de facem aici inundaţie şi vin şobolanii şi pompierii.
COSTEL
ANGELA tu ce ştii să faci?
ANGELA
Ştiu să tricotez, să cos la maşină, să brodez că
am muncit toată viaţa la fabrica de textile care acum s-a desfiinţat.
COSTEL
Atunci tu o să ne faci haine groase şi mănuşi că
materiale sunt destule prin pod.
Ca prin vis, când auzi
cuvântul materiale, NELU se trezi din reverie şi începu să participe interesat
la discuţie.
NELU
Eu am fost şi cioban şi am văzut pe unde e
aruncată lâna pe câmp. Pot să aduc aici tone de lână. Putem să îmbrăcăm toată
casa asta în lână dacă trebuie.
GICĂ, vorbi către NELU.
GICĂ MECANICU
Băi băiatule, tu nu eşti prost degeaba, adică eşti
prost doar când vrei tu, ai văzut Costele ce comoară am adus după mine? Mergem,
luăm câtă lână putem, că tot e aruncată la gunoi şi ne facem haine groase,
plăpumi, saltele şi alte d-astea, dar cel mai important, o să izolăm podul cu
ea şi o să îmbrăcăm şi casa. O să arate casa asta ca o oaie, dar înăuntru
o să fie mai cald cu 10 grade, lâna e cel mai bun izolator termic.
COSTEL nota tot ce i se
părea mai interesant într-un carneţel.
COSTEL
Excelentă idee, luăm camioneta lui vecinu'
Gheorghe şi mergem să o umplem cu lână, şi rezolvăm parţial cu căldura, dar la
minus 25 de grade afară tot o să mai avem nevoie de lemne.
ION
Lemne strâng eu cu căruţu' şi aduc să ne punem şi
în cap, că e pline gunoaiele de uşi, ferestre şi mobilă veche aruncată. De asta
mă ocup eu şi mă mai ocup cu nevastă-mea să facem rost de bani că o să avem
nevoie de una sau alta să cumpărăm. Strângem peturi din pvc., şi le vindem la
centru să facem biştari. Bine că avem casă şi de mâncare pentru asta mică.. Am
muncit eu pentru străini, prin tări străine şi nu o să muncesc pentru noi?
FAION
Un boschetar harnic munceşte mai mult decât un
angajat la stat.
COSTEL
(Nota de zor.)
Bună idee, căruţ
îţi dau eu că am vreo două prin magazie. De mâncare nu ştiu cum o să ne
descurcăm, că avem acum multe guri de hrănit, suntem aproape cât un pluton de artilerie.
Mai avem porcul pe care îl tăiem de Crăciun şi găinile astea care se ouă când
vor ele.
Când au auzit de Crăciun,
feţele oamenilor s-au înseninat deodată şi un aer de normalitate începe să
plutească prin cameră. Mai ciocniră cu zgomot ţoiurile după care le goliră şi SORIN
le umplu la loc.
GICĂ MECANICU
(cu mîinile şi ranga agitându-le spre tavan)
Bani e nevoie, no las că aduce tata cu astea. Nu
banii mă fac pe mie, io îi fac pe ei.
Telefonul lui GICĂ începe
să sune o melodie cunoscută din Ardeal(Puşca şi cureaua lată, ce băiet eram
odată)
GICĂ MECANICU
Ia sună telefonul, am comandă la cimitir. Iar mă
cheamă mâine să sap gropi, moare lumea pe capete.
AURICĂ CHIORU
Io, aduc io mâncare, ştiu io. Aduc de la cantină,
de la studenţi cu sufertaşul că rămâne multă mâncare şi administratorul o dă la
câinii lui şi la porci, da pe mine mă ştie femeile de acolo şi iau io, haide
domne ce dracu, ştiu eu bre ce, he.
COSTEL
(glumind)
Deci tu aduci de mâncare de la cantină...bun, bă
da să te speli şi să te îmbraci frumos, că aici fără cravată nu te mai primim.
Şi las-o mai uşor cu vodca că iar uiţi cum te cheamă.
AURICĂ CHIORU
Lasă bre nea Costele Constantin că ştiu io ce şi
cum. Nu-mi spune mie, hă hă!.
FAION
Am bătut şi io nucul ăla bătrân sub care îi
magazia mea şi oi cules un sac mare de nuci, or fi bune şi alea, nu!.
ROXANA
Sunt bune la cozonacii de Crăciun nea FAION, ce
bine că avem nuci că astea sunt scumpe la piaţă. Să luăm sacul să nu dispară!.
LĂUTARUL, cu acordeonul
la piept umflă armonica şi scoate nişte acorduri vesele.
LĂUTARUL
Pam, pam, 99 de başi, aduc şi eu bani, mâine mă
duc prin parc şi prin tramvaie să înveselesc lumea.
Începe apoi să cânte o
melodie populară.
COSTEL
Hai că-s bune şi şedinţele astea de ceva, noi
bărbaţii ne ocupăm de izolaţia casei, de aprovizionare şi de făcut bani iar voi
femeile, de curăţenie, de făcut mâncare, de spălat,de cusut şi de vorbit la
telefon. Copiii să se joace iar CÂNTĂREŢUL şi LĂUTARUL să cânte. Nea FAION să
aibă grijă de sobă să nu se stingă focul şi să ne încânte cu poveştile lui.
Mâine mergem după lână.
ALEX, care a stat absent
până atunci şi a mormăit în tandem cu Chiorul se ridică şi o prinde de braţ pe
frumoasa MARIA după care începe să o tragă după el afară din cameră. NELU, sare
atunci ca ars dar este oprit de COSTEL să intervină.
ALEX
Haide fă cu mine pe hol să te dansez.
COSTEL
(oprindu-l pe NELU)
Lasă-l să vedem de ce este în stare.
Toată lumea se mută pe
holul casei lung ca un vagon, unde se află calculatorul la care se aşează ALEX
pentru a pune muzică.
2.INT.HOL.CASĂ-NOAPTE
ALEX, cu MARIA după el,
adusă aproape forţat găseşte o piesă muzicală la calculator şi dă boxele la
maxim după care începe să se bâţâie ca băgat în priză pe nişte acorduri
insuportabile de trasch-metal. MARIA stă aproape nemişcată privindu-l cum se
scălâmbăie chinuitor, de parcă s-ar screme pe veceu. După ce termină
reprezentaţia dezgustătoare i se adresează Mariei.
ALEX
Tare bucată, da nu ştii să te mişti fă!
GICĂ MECANICU
Bă vezi să nu ţi se caleze motorul de atâta
bâtâială!
ALEX
Hai fă cu mine! Hai să te învăţ să dansezi!
Nu termină bine de
pronunţat ultimele cuvinte că o şi prinse pe MARIA forţat încercând să o tragă
după el afară din casă.
MARIA
(încercând să se opună)
Nu vin, lasă-mă!
Atunci interveni NELU
smulgând-o pe fată din braţele agresorului, după care deschide uşa de la
intrare şi îl împinge afară pe ALEX.
3.EXT.CURTE-NOAPTE
NELU
Văd că o cauţi cu lumânarea!
ALEX se întoarce
fulgerător şi îl loveşte cu putere pe NELU în plină figură cu pumnul. Acesta se
dezmetici repede şi sare afară să riposteze. Atunci ALEX îşi scoate lanţul gros
de la gât şi încearcă să îl lovească cu el pe atacator. NELU blochează cu
stânga, mâna înarmată, şi îi prinde adversarului cu dreapta un pumn sănătos în
plină figură care îl face pe acesta KO. Cel învins este luat pe braţe de ION şi
de GICĂ şi este dus în casă.
4.INT.CAMERA BĂRBAŢILOR-NOAPTE
ION şi GICĂ îl aşează pe
pat pe ALEX, care începe să îşi vină în fire. COSTEL priveşte scena gânditor
fără să intervină. Lui NELU îi curge un fir de sânge din nas iar MARIA observă
acest fapt şi vine iute cu un tampon de vată cu care îl şterse cu blândeţe
privindu-l cu dragoste, iar tânărul se lăsă îngrijit cu timiditate. În cameră
sunt acum toţi bărbaţii plus MARIA. Restul femeilor se retrag în camera de ZI
cu copiii. În cele din urmă GICĂ se adresează supărat lui ALEX:
GICĂ MECANICU
Dementule ce ai, s-au umflat muşchii pe tine? Hai
că te desumflu eu. Ţi s-au urcat drogurile la cap? Bă ştiu că taică-tu era un
om ca lumea tu cum de ai ajuns un dobitoc? Ce dracu ai venit aici să iei fetele
cu japca, ce te crezi în canalul de unde ai plecat? Dacă vrei poţi să te
duci înapoi.
FAION
(gânditor)
Nu-i doar mizerie, aici îi mizerie morală!
ALEX
(spăşit)
În faţa lu' tata nu suflam, era un om sever iar eu
de ruşinea lui eram cel mai bun la învăţătură din clasă. După moartea lui am
început să mă droghez în faţa şcolii.
FAION
Atunci văd io că s-o
stricat pruncul din tine!
ALEX
Scriam şi poezii dar
băieţii din gaşca mea ziceau că numai homosexualii sunt poeţi. Cu ei am învăţat
că lucrurile rele sunt bune. Să chiuleşti, să te droghezi, să înjuri. Ceilalţi
sunt papagali şi tocilari. Când aveam card aveam prieteni, acum fug toţi de
mine ca de ciumă. Gata, o să mă schimb.
FAION
E, o greşeală
regretată e pe jumătate iertată dar ţine-ţi boii în frâu tinere dacă vrei să
mergi pe calea dreaptă. Urletele alea pe care le-ai pus tare îi muzică? Parcă
se băteau românii cu turcii la Mărăşeşti şi urlau toţi în anglo-saxonă. Atunci când un popor îşi pierde limba îi de
rău copile!.
ALEX
(cu lacrimi în ochi privind vinovat către COSTEL)
O să mă răzbun, tata a fost linşat pentru că făcea
concurenţă cu fabrica noastră de ţigări, mafiei ţigărilor străine. Cum să se
spânzure singur, legat de mâini şi după aia să se arunce în piscină? Ce
face poliţia?
COSTEL
Pâna la poliţie te mănâncă toţi corupţii.
FAION
(umblând cu vătraiul la sobă)
-La omul sarac nici focul nu arde. Da bine că nu s-a stins de tot. Ehe
copile.. Lacrimile sunt durere şi suferinţă sau bucurie după suferinţă, sunt
sărate ca marea şi limpezi ca apa de izvor.
După
care vorbi direct către ALEX
FAION
O mână de oameni au galbenii cu care ar trăi bine
mersi un milion de amărâti. Mai bine ia o gură de vin să uiţi de necazuri, aista-i
din veacuri aurul lichid.
GICĂ MECANICU
Da lasă drogatule că te fac eu om, o să vezi tu,
aşa cum l-am făcut pe ăsta mic. Uite-l e ucenicul meu şi am câştigat bani
împreună cu ranga asta, cu care mişc munţii din loc dacă vreau.
spuse arătând către NELU
care ţinea vata la nas, vrăjit din priviri de către MARIA, care se purta ca o
femeie îndrăgostită, mult prea grijulie faţă de micul accident suferit de
alesul ei. Atmosfera se înveseli şi lumea râdea amuzată de morala lui GICĂ şi
de ranga lui.
GICĂ MECANICU
(către ALEX, ameninţând cu ranga)
Pun ranga pe tine dacă nu înţelegi. Om te fac
auzi. Gata Costele de acum ăsta e în grija mea. Mai pupă el droguri la pulivară da nu-i bai.
COSTEL
Să nu se mai întâmple, iar voi doi să fiţi
prieteni. De mâine fiecare trece la treabă aşa cum am vorbit mai devreme.
SORIN
(către ION)
Ioane, da nevastă-ta nu vrea să vorbească, e
supărată pe noi?
ION
(profund afectat)
De când ne-am întors din Canada, nu mai scoate un
cuvânt, nici faţă de mine, nici faţă de asta mică, parcă i-a luat Dumnezeu
gura(spuse privind spre cer). Acolo vorbea numai în engleză, nici nu mai
suporta să audă româneşte. Nu ştiu ce are, că bani s-o duc la doctor nu am dar
cred că este de la cap, aşa mi-a spus cineva.
SORIN
(insistent)
Da de ce v-aţi întors în ţară, că am auzit că
acolo e mai bine?
ION
(resemnat)
O fi bine pentru alţii, dar nu a fost şi pentru
noi, nu ne-am acomodat. Nu găseam de muncă, clima e alta, chiriile e mari, şi
asta mică s-a îmbolnăvit şi n-aveam bani să o tratez.
CÂNTĂREŢUL
Prin lume, fără bani nici să te pişi nu poţi, o
scoţi şi faci în pantaloni, ce asta e civilizaţie? Ce, am învăţat aici ca să
fiu sclavul altora? Unde aţi fost?
ION
În Canada. Când am plecat din ţară, am vândut tot,
casă, maşină, lucruri, iar când ne-am întors după cinci ani, nu am mai găsit
părinţii, că s-au prăpădit şi nici casa părintească, aşa că am rămas pe
drumuri. Unii are noroc, eu nu am avut.
CÂNTĂREŢUL
Alţii spală acolo closete şi când se întorc aici
fac pe domnii, n-ar mişca un pai. Femeile noastre spală acum la cur toată
Europa, Canada şi America la un loc.
ION
Dar are şi lucruri bune străinii ăştia.
CÂNTĂREŢUL
Da, au civilizaţia, toleranţa şi dezvoltarea
economică, capitole la care noi am rămas repetenţi!.
FAION
Au solidaritatea şi mai puţini trădători di neam
şi ţară!
COSTEL
Au legi pe care le respectă!
ION
Acum bine că avem un acoperiş deasupra capului, şi
nu o gură de canal!.
Corneluş, prinţesa şi
celelalte femei intră toate în camera mare.
5.INT.CAMERA MARE-NOAPTE
ROXANA îi îndrumă în
cameră printre saltele, fotolii şi scaune după care se aşează pe scaunul de la
pian. Fiecare stă unde vrea ori îşi pregăteşte locul de culcare. La televizorul
din cameră se aud în surdină ştirile zilei. Prinţesa stă pe pat înconjurată de
păpuşi.BUNICA şi Corneluş se întind pe una dintre saltele. BUNICA, după ce s-a
spălat, schimbat şi aranjat arată ca o doamnă distinsă.
BUNICA
Corneluş mamă, bine că începe vacanţa că şcoala e
acum departe de noi. Să faci lecţiile pentru vacanţă care ţi le-a dat doamna
învăţătoare.
CORNELUŞ
Am timp aproape o lună bunico, pot acum să mă joc
şi eu ?
ROXANA
Lasă-l bunico, dar să o iei şi pe prinţesă cu tine
Corneluş şi să vă jucaţi amândoi.
CORNELUŞ
(fericit din cale
afară)
Hai repede prinţeso să ne jucăm!.
Prinţesa şi băiatul încep
să se joace cu păpuşi şi maşinuţe iar ROXANA i se adresează Mariei.
ROXANA
Costumul ăsta pe care îl porţi e cusut de BUNICA
mea când era de vârsta ta, deci are mai bine de un veac vechime şi uite-l că
arată ca nou.
MARIA
Mulţumesc frumos, o să-l port cu plăcere că eu
l-am ales dintre lucrurile din pod.
ROXANA
Mă bucur că ai ales hainele de sărbătoare ale
bunicii.
ROXANA începe să cânte
Sonata Lunii cu motanul pe pian. Corneluş şi Prinţesa lasă joaca şi vin lângă
pian vrăjiţi de sunetul muzicii. LĂUTARUL intră şi el ascultând siderat.
6.EXT.curte-NOAPTE
FAION stă pe o buturugă în curte cu Negrău după el
şi priveşte gânditor luna. Din casă se aude Sonata Lunii.
7.INT.CAMERA MARE-NOAPTE
La televizor primarul
FASOLE este înconjurat de membrii unui trib, într-o insulă exotică, prin
Filipine, îmbrăcat în costum de scafandru. Povesteşte aventurile costisitoarei
excursii făcute pe banii statului. Toţi se uitau la televizor. ROXANA face o
pauză.
PRINŢESA
Ce face nenea ăsta acolo? Cine e nenea, uite
vorbeşte româneşte!
BUNICA
Primarul Fasole, se plimbă !
ROXANA, melancolică şi
resemnată, reîncepe să cânte Sonata şi să povestească pe toată durata melodiei
ca şi cum s-ar acompania recitând o poezie.
ROXANA
Călătoreşte Prinţeso!. Acum să închidem ochii şi
să visăm!
Prinţesa, MARIA, BUNICA
şi Corneluş închid pe rând ochii. Prinţesa îi deschide din când în când ca un
copil răzgâiat şi neascultător. ROXANA zâmbeşte cu blândeţe şi cântă.
PRINŢESA
Să visăăm? tot ce ne dorim!
ROXANA(OFF)
Călătorii, muzee, Londra, Paris, Veneţia, Grecia,
Roma ...Filipine.Îmi place să dansez şi să călătoresc..., să merg prin
magazine..ah, să înot. Poftim(Închizându-şi ochii frumoşi) înot unde vreau eu,
acum sunt într-o piscină cu apă albastră undeva prin insula Corfu. Vreau să
mănânc dulciuri, mănânc dulciuri la concerte, la teatru, la operă, la
mare, la soare, la munte, la schi. Dragostea pluteşte deasupra
simţurilor, peste tot ce mişcă şi respiră. Iubesc tot ce văd şi transform tot
ce aud în muzică înaltă, nepieritoare. Dragostea e soţul, copiii animăluţele,
florile, voi, încrederea. Visez împreună cu COSTEL, dar construim împreună castele
de nisip care se dărâmă la primul val..Ascultăm muzica sferelor. Dragostea nu
vine la tine dacă o ţii legată cu lanţuri, iar animalele îşi caută stăpânii şi
pe lumea cealaltă. Motanu ăsta nu poate nici el să trăiască fără
mine, când plecăm de acasă urlă împreună cu Leu după noi. Aici nu e doar
burta care chiorăie de foame, e mult mai mult, că dacă nu îl hrănesc eu se
hrăneşte şi singur, e liber, liber să mă iubească. COSTEL e puternic dar nu
cred să mai reziste la încă un eşec, dar visurile lui prind mereu aripi şi până
la urmă se transformă în realitate.
După ce ROXANA termină de
cântat şi de povestit toţi o aplaudă iar Prinţesa spune:
PRINŢESA
Ce frumos cânţi tanti!. Şi ce frumos visezi! Mă
înveţi şi pe mine?
ROXANA
Te învăţ, până la primăvară avem timp. Hai acum
toată lumea la culcare!.
joi, 21 mai 2015
marți, 12 mai 2015
sâmbătă, 9 mai 2015
Abonați-vă la:
Postări (Atom)