sâmbătă, 25 mai 2013

Sinopsis scenariu-CASA ZBURĂTOARE


CASA ZBURĂTOARE


Casa zburătoare există sau poate exista. Este visul care devine realitate împotriva oricăror oprelişti. Nu este un SF, ci este un scenariu inspirat după o poveste de permanentă actualitate, situată la limita dintre vis şi realitate. Mă urmărea o mare întrebare: Cine a tras în noi şi de ce, de pe terasa unui bloc în timpul evenimentelor din Decembrie 89. Prin acest scenariu sper că am oferit cel puţin  un răspuns la multiplele întrebări fără răspunsuri. Cine au fost teroriştii şi ce fac ei în prezent.
Acţiunea se desfăşoară pe mai multe planuri. Este o poveste care ne poartă prin prezent, trecutul apropiat şi prin cel strămoşesc, zburând mereu în timp pentru a căuta răspunsuri. Este despre decădere şi speranţă, despre inversarea valorilor într-o societate bolnavă. Este o poveste tristă plină de optimism.
O radiografie a hoţiei generalizate.
O proiecţie într-o societate bolnavă, dintr-un oraş cu numele Viitorul unde trăieşte Costel, un bărbat ajuns la deplina maturitate, dar rămas fără serviciu şi afacere, care este nevoit să supravieţuiască într-o lume pe care nu o mai poate înţelege. Sărăciţi după o viaţă de muncă şi şcoală, aflându-se în pragul iernii fără lemne şi fără bani pentru curentul electric ascultând ştirile despre oamenii fără casă care mor în ger pe străzi, lui Costel îi vine o idee ciudată. Atunci se hotărăşte să aducă acasă cât mai mulţi sărmani, cu dorinţa de a se salva împreună cu aceştia de iarna lungă care începuse ameninţător, bazându-se iniţial doar pe căldura  şi inteligenţa umană care poate înlocui orice sursă de energie.
Căutând oameni fără adăpost acesta îşi întâlneşte vechi prieteni aflaţi în situaţii critice.
Drumul căutărilor e lung oglindind situaţia critică a oraşului lor din toate punctele de vedere, lovindu-se pe parcursul racolării oamenilor nevoiaşi de toate formele decăderii umane datorate hibelor la vedere ale unei societăţi ce se consideră modernă. O lume unde totul, iluzii, sentimente şi speranţe se vinde la piaţă pe tarabe, oamenii devenind marfă, unii de voie alţii de nevoie, iar kitschul, amăgirile  şi prostituţia cu forme multiple acaparează tot. O lume în care decalajul dintre bogaţi şi săraci cunoaşte cote alarmante iar munca cinstită şi bătrânii sunt batjocoriţi.
Istorii fără casă,.. dar cu pureci, păduchi, tuberculoza, şi alcool, dublate de lipsa oricarui act de identitate. Acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care au venit în casă oamenii străzii. Dincolo de privirile tulburi, mâinile si hainele murdare, mirosul respingator, în sufletele fiecaruia dintre acesti oameni se ascunde o poveste tulburatoare, simplă sau complicată, refulată, undeva, în interior, pentru totdeauna sau, dimpotrivă, gata de a ieşi la iveală, în faţa unei priviri interesate şi a unei mâini întinse, dornică de a ajuta.
O lume a canalelor, cimitirelor, azilelor de noapte şi a gropilor cu gunoi, plină de personaje ciudate dar cu probleme reale care demonstrează  că aparenţele înşeală mai mereu şi că nu haina îl face pe om.
În alt plan, Costel personajul principal înţelege, luminat fiind de înţeleptul Faion, că este urmărit din umbră şi contrat de mai bine de 20 de ani, pas cu pas în toate încercările lui de a-şi asigura un trai onorabil şi demn împreună cu familia. Înţelepciunea de secole a acestui popor este prezentă prin acest personaj inedit, Faion, un abate Faria care prin erudiţia lui ne poartă până departe în întunecimile istoriei acestui neam încercând să explice cauzele reale ale pierzaniei.
Salvarea lor, strânşi sub acelaşi acoperiş vine de la calitatea umană şi profesională rămasă nealterată în cele mai grele condiţii, şi care este capabilă să rupă orice bariere Prin căldură umană, solidaritate, poezie şi muzică, încep să reînvie vechile obiceiuri şi tradiţii aflate pe cale de dispariţie iar dragostea adevărată să reapară. Este un film care avertizează din capul locului că fără să ne respectăm tradiţiile, ca dezrădăcinaţi vom înceta să mai existăm.
După mari conflicte cu vecinul Gore, securist comunist înavuţit după revoluţie, urmăritorul din umbră al lui Costel, dar şi cu proprietarul escroc, un cămătar provenit din acelaşi mediu şi prieten cu huiduma Gore, aceşti oropsiţi de soartă, oameni ai străzii până mai ieri fără nume sau chip, strânşi laolaltă reuşesc să creeze casa visurilor lor comune bazată pe resurse sufleteşti, şi materiale  neexploatate de ceilalţi  din neştiinţă sau ignoranţă. O casă  zburătoare acoperită în blanuri de oaie, găsite la gunoi, pentru o izolare termică perfectă, dotată cu panouri solare şi motoare pe bază de hidrogen care îi va purta pe cei care vor rezista şi vor crede în ei, dar mai ales în valorile adevărate, sfinte spre un nou început, spre vatra părăsită unde moşii lor îi aşteaptă cu braţele deschise şi cu focul veşnic mereu aprins, undeva în inima munţilor departe de lumea aflată în descompunere a oraşului. Poate fi un film de succes