Casa zburătoare V

1.EXT.STRADA. MAŞINA GUNOI-NOAPTE

Mai multe camionete de mic tonaj ale primăriei, cu bena neacoperită  defilează pe stradă oprindu-se din loc în loc pentru a ridica sacii de gunoi depozitaţi la marginea drumului. COSTEL lăsându-şi trupa de şoc în grija umbrelor şi a lui SORIN se duse spre un gunoier în salopetă, SEBASTIAN(35 ani), slab, blond, ochi albastri, deşirat,  care arunca doi saci de gunoi într-o camionetă acoperită cu o plasă ca un năvod. COSTEL cu prestanţa lui de fost om de afaceri conservată intact îl abordează cu tupeu.

COSTEL

Vă salut! Am o rugăminte, trebuie să fac un transport, mă ajutaţi şi pe mine? Plătesc.

SEBASTIAN

Vorbiţi cu şefu eu sunt ajutorul.

Observând şi auzind discuţia celor doi, din cabina cu doar trei locuri coboară sprinţar şoferul care este şef pe maşina de gunoi, ŞEFU, un bărbat puţin trecut de 50 de ani, cu părul aproape alb, ochii albaştri, roşu la faţă ca racul fiert, rotofei şi jovial.

ŞEFU

Care-i manevra, ce trebuie să transportăm, de unde până unde, cât dai?

COSTEL

Noroc şefu! Am de dus oamenii de colo, uite se văd de aici dar mai am de luat câţiva de pe aproape după care mergem pe strada Florilor care dă în Fericirii.

ŞEFU

Ăstia-s oameni zici tu? He, he! Sunt nişte gunoaie, nişte scursuri ale societăţii, nişte putori ordinare. Iete ai dracu' au şi lăutari după ei, unde mergeţi la nuntă? He,he,he!

COSTEL

(nervos dar neavând de ales)

Se poate ori nu se poate? Facem afacerea ori ba?

ŞEFU

(scărpinându-se pe cap gânditor)

Bă dacă erau oameni nu aveam cum, da pe gunoaiele astea le băgăm în saci şi tragem plasa pe ei ca să nu-i vadă poliţia, că mă arde. Astea sunt gunoaie mişcătoare înţelegi, rebuturi ale societăţii, căcat, câini maidanezi.He, he..! Cât dai?

COSTEL

Două sutare merge?

ŞEFU

(gânditor)

Nu prea merge că trebuie să împart cu ăsta(arată spre ajutor). Dai patru sutare şi te plimb toată noaptea în tur de oraş. He,he,he..!

COSTEL

(ca şi cum ar avea şi alte soluţii dar se grăbeşte)

Bine hai că mă grăbesc trage maşina acolo la întuneric să îi luăm.

Şefu gunoier trage maşina în întuneric şi îi face semne cu mâna ajutorului cum să procedeze cu noile gunoaie. Acesta numără 10 saci mari de plastic pe care era imprimat chipul patronului firmei de gunoi Brutus, un ochelarist brunet, şi îi aruncă în camionetă după care împreună cu COSTEL îi ajută pe toţi să urce începând cu LĂUTARUL care avea mănuşi fără degete la ambele mâini şi se cam ciupise. Limba i se dezlegase dar sticla i se golise. Se auzeau strident pe fondul sonor sirenele maşinilor de salvare şi poliţie ce treceau grăbite pe drum.

COSTEL

(către lăutar)

Dacă vii cu noi să te bagi într-un  sac de sus, dacă te încurcă acordeonul îl bag în cabină.

LĂUTARUL

(în timp ce se urca în spatele camionetei.)

Vin şefu, că cred că e de bine, mi-a suflat mie SORIN câte ceva de mata şi ieu am ureche muzicală nu jucărie, prind melodia din zbor nu îmi trebuie mie note muzicale pe hârtie, adeca partituri. Şi dacă nu vin ce fac că îngheţ p-acia să moară mă-sa!. Ăştia de la magaziile astea nu mă primesc că am băutură, da eu fără sticlă nu pot că mi se înnoadă limba şi fac cârcei la deşte. De ăsta nu mă despart nici mort(făcu două acorduri din clape)... că fără el eram dus de mult!.

După ce urcă toată lumea, LĂUTARUL, MARIA, CÂNTĂREŢUL, apare ca din senin ANGELA,  femeia de  55 de ani cu părul răvăşit, ca ieşită din minţi. Aceasta cară imensul geamantan. Ajutorul de gunoier o priveşte insistent.

ANGELA

(disperată, ca o ultimă şansă)

Luaţi-mă şi pe mine, fie-vă milă că mor de frig ca moşul ăla!.

SORIN

Da de ce nu te duci acasă păpuşa?

ANGELA

Asta e casa mea, valiza asta!

COSTEL

(către SORIN)

Hai s-o luăm doar nu o să lăsăm păpuşa asta cum zici, în ger!.

SORIN

Da cum te cheamă scumpici? Hai sus, eu sunt SORIN. Pune sacu' pe cap.

în timp ce este ajutată cu eleganţă să urce  de către SORIN curtenitorul, ANGELA răspunde cu un uşor tremur din bărbie dar ceva mai senină în priviri.

ANGELA

Angela !.

Toată lumea urcă în camionetă şi se bagă în saci aşa cum au fost indicaţiile iar SORIN dă semnalul de plecare intrând şi el ultimul în sac. Ajutorul aruncă plasa peste sacii plini după care se urcă în cabină lângă COSTEL care stătea la mijloc între el şi şofer iar camioneta pleacă. Din spate se auzi ordinul lui SORIN care strigă scurt.

SORIN

La cimitir! Capu'la fund!

2.INT.MAŞINA.GUNOI-NOAPTE

Şefu manevrează volanul degajat în timp ce conduce şi parlamentează cu COSTEL.

ŞEFU

La cimitir să fie, dacă n-am învăţat carte mai rău îmi trebuie!

COSTEL

(fericit că a găsit maşină)

Domnule, carte nu cred că n-aţi învăţat după câte văd eu, da’ oricât ai învăţa niciodată nu e destul, e ca o picătură de apă într-un ocean.

ŞEFU

Poţi să îmi spui Emil.

COSTEL

Îmi pare bine eu sunt COSTEL.

ŞEFU

M-ai ghicit Costele ai spirit de observaţie fin. Profesia mea este de cibernetician de primă generaţie şi designer. M-am angajat aici pe maşină după restructurare să optimizez procesul de încărcare şi descărcare al gunoiului pe traseu, începând de pe stradă, până la groapa de gunoi.

COSTEL

Treabă grea.

ŞEFU

O să fac o lucrare pentru doctorat pe tema asta şi voi ajunge d-l. doctor gunoier cibernetician.

COSTEL

Iese banu'?

ŞEFU

Aici, la gunoaie am salariu mai bun decât au cei doi colegi ai mei care au mai rămas în cercetare. Păi ce  să facem să murim? Să moară dracu că e negru ca noaptea. Că dacă n-ai bani miroşi ca ăştia pe care îi cărăm în spate, a gunoi ori a prost,he,he!

Conduce privind în lunetă.

ŞEFU

în ziua de azi trebuie să fii şmecher, să faci compromisuri ca să te descurci, să-ţi meargă mintea la tâmpenii altfel crăpi sau te urci pe Casa Poporului. Tre' să ai obrazul gros şi curul tare! Uite colegul, ajutorul meu Sebastian, a fost asistent universitar trei ani la politehnică, la chimie şi acum plimbă gunoaie, asta e, ce să facem ..he,he!

Sebastian privea în gol urmărind parcă un punct fix de pe parbriz.

COSTEL

( gânditor)

Să trăieşti înseamnă să supravieţuieşti, vorba aia.

ŞEFU

Trăieşti pentru o pereche de haine, vii pe lume gol şi pleci îmbrăcat, aşa zicea una ieri la televizor dacă tot e să filozofăm. Sebastian dă şi tu drumu' la radio. Hai că aproape am ajuns.

Sebastian porni radioul, la care  se anunţa starea vremii cu temperaturi sub zero grade şi cu ninsoare abundentă, după care care privi către un punct fix pe parbriz şi rămase cu privirea acolo, mut şi gânditor. Pe tot traseul copacii de pe marginea drumului erau retezaţi cum ar fi loviţi de maşini sau tăiaţi pur şi simplu. ŞEFU conduce povestind, COSTEL priveşte drumul, copacii tăiaţi iar Sebastian ajutorul se uită în gol, absent. Trec în viteză pe lângă muzeul de istorie.

3.EXT.MUZEU.NOAPTE

În faţa muzeului DOI VAGABONZI tăiau cu fierăstraiele două busturi de bronz care îl reprezentau pe Decebal şi pe Mihai Eminescu. Lui Decebal îi tăiau capul.

4.INT.MAŞINA GUNOI-NOAPTE

Nimeni nu observă.

COSTEL

Nea Emile mi-e teamă să nu îngheţe oamenii în spate pe frigul ăsta.

ŞEFU

Stai bă liniştit că în saci de plastic nu au cum să îngheţe că se creează între jegul lor şi plastic un strat intermediar de aer cald ca la termopane, e studiată treaba şi ăştia, beţivii ăştia sunt plini de trăscău care îi ajută, mai e şi jegul lor de protecţie, dar ce atâta gargară pentru căcaţii ăia, să ştii de la mine.. căcatul şi alcoolul nu îngheaţă. Eu i-aş aduna pe toţi de pe străzi şi i-aş ...

..lăsând volanul şi mimând că trage cu mitraliera, după care începu să povestească amintiri legate de boschetari..

ŞEFU

În tramvai, unu d-ăsta cu o pungă. Unei doamne i s-a făcut milă de gunoi şi i-a dat nişte mărunţiş iar odiosul a aruncat cu banii pe jos înjurând femeia că i-a dat bani puţini,..femeia aia la care eu i-aş fi făcut altceva de bună ce era. Păi să nu îi dai cu bolovanu' în cap, nenorocitul? Altul în spate, amicul lui făcea pe şmecherul şi cânta porcoşenii..păi dă-l în hristoşii mă-sii că-mi venea să-i dau cu barosu-n căpăţână de căcat ce e el, ce-s obligat să îl aud pe el în tramvai, să miros putoarea lui?. Dacă le dai haine le faci un rău, le lasă, că nu le mai dă nimeni de pomană , de aia umblă aşa jegoşi, ca să impresioneze lumea, nişte beţivi ordinari.

COSTEL

Doar ei sunt de vină? Le ia banca casele şi gata, e doar vina lor. Îşi pierd serviciile şi nu mereu din vina lor, protecţie socială  ..calu ... şi căciula!

În parbriz apare ca într-un film horror bastonul roş-alb al poliţaiului. STOP. Control de rutină, şeful calcă frânele şi opreşte. Şefu' îi mută rapid o canadiană de gunoier lui COSTEL pentru deghizare. Sebastian se albeşte la faţă.

ŞEFU

(ordin către COSTEL)

Pune asta pe tine! Să nu dea de căcaţii ăia că dau de dracu, mă dă afară de la gunoi.

POLIŢIST

Actele vă rog!

ŞEFU

(prezentând actele)

S-a întâmplat ceva?

Băgându-le lanternele în ochi celor din cabină şi privindu-i atent.

POLIŢIST

Razie, căutăm un criminal în serie. Unul care omoară dromomani.

ŞEFU

Ce-s ăia dromomani?

POLIŢIST

Un fel de homeleşi.

ŞEFU

Ce-s ăia?

POLIŢIST

(dă din umeri neavând răspuns)

Dacă auziţi ceva sunaţi la 112! A fost otrăvit unul acum în curtea azilului.

5.EXT.TUR.MAŞINA.GUNOI-NOAPTE

După care înconjoară maşina căzând cu ochii(detaliu) pe mutra patronului firmei gunoierilor imprimată pe sacii ce respirau vizibil în spinarea camionetei. Vizibil deranjat de mirosuri trage o flegmă înspre saci pe mutra imprimată a lui Brutus , după care pleacă cu actele în mânuşă spre şofer.

POLIŢIST

(înmânându-i actele şoferului)

Liber!

Sebastian ajutorul începu să zâmbească reţinut

ŞEFU

Dromoman e un fel de şobolan, ăştia habar nu au ce caută, he, he,he!.

6.EXT.INTRARE.CIMITIR-NOAPTE

COSTEL şi SORIN aşteaptă discutând la portile cimitirului. Un PAZNIC beat mort şi îmbrăcat în aceleaşi haine ca şi trompeta Tucă, cu oaia veselă ca emblemă, apare să vadă ce vor cei doi care au coborât dintr-o maşină de gunoi aşa târziu în noapte.

COSTEL

Bună seara! Avem şi noi pe cineva aici şi vrem să îi facem o vizită.

PAZNIC

(turmentat)

După ora 19 vizitele sunt interzise. Stop. Pe aici nu se trece.

COSTEL

Da ce-i aici spital, ce trezim morţii? Ne aşteaptă prietenul nostru.

PAZNIC

Da ce aveţi petrecere? Hai dă de o cinzeacă şi un pachet de ţigări şi poţi să stai până dimineaţă. Da mai repede că închide la Non Stop şi mă răzgândesc!

COSTEL se caută prin buzunare şi scoate nişte bani pe care îi dă paznicului, care mulţumit deschide poarta metalică a cimitirului lăsându-le calea liberă celor doi plecând apoi cu banii în mână spre chioşcul de la intrare.

7.EXT.CHIOŞC.INTRARE.CIMITIR-NOAPTE

Aici pe lângă flori, coroane şi lumânări se vindeau multe produse lumeşti printre care prezervative, ţigări şi băutură. Toate acestea se vedeau expuse în vitrina magazinului. Paznicul deschise uşa chioşcului şi intră.

8.EXT.CIMITIR-NOAPTE

Atmosferă sinistră, întuneric beznă pe alei iar printre morminte ard din loc în loc focuri şi lumânări. În spatele crucilor se ascund morţi vii, bărbaţi, copii şi femei preocupaţi să adune cartoane sau vreascuri pentru foc, jerpeliţi, murdari, cu priviri tulburi şi feţe obosite de muribunzi. Telefoane mobile sunau din când în când dar nu răspundea nimeni. O MOGÂLDEAŢĂ de femeie  se deplasează ca o stafie acoperită complet de cartoane,  deschide uşa unui cavou şi dispare înăuntru. SORIN scoate telefonul mobil şi apelează un număr aşteptând. Un târâit ca de greiere se auzi înfundat pe aproape. Cineva de la capătul celălalt al firului răspunse.

SORIN

(cu mobilul la ureche)

Noroc GICĂ, mai trăieşti mă, am venit la tine cu COSTEL sunt pe aleea principală, zi pe unde o iau că am uitat. La ce număr.(apoi râzând către COSTEL)-Auzi cică trăieşte, da' e la doi metri sub pământ.

Capacul unui mormânt din apropiere, ascuns  de un acoperiş în două ape compus din patru panouri fotovoltaice, se ridică cu zgomot metalic cu ajutorul unui scripete suspendat, legat cu o funie care ducea în mormânt. Din mormânt o rază puternică de neon luminează cerul şi GICĂ MECANICU(50 ani), grăsuţ, serios, cu o barbă roşcată  îngrijită, chelios, îmbrăcat în pantaloni scurţi şi tricou cu mânecă scurtă apare luminat în raza de lumină urcând pe nişte scări, ameninţător cu o cheie franceză în mâna dreaptă..

GICĂ MECANICU

(zgribulindu-se de frig)

Ce faceţi mă, voi sunteţi, nici aici nu scap de voi? No da frig e băga-mi-aş. Hai înăuntru să vă încălziţi, bem ceva, vă spălaţi, tu Sorine că eşti soios şi să spuneţi care-i baiul. Ce mai faci Costele?.

COSTEL

Ce să fac GICĂ, nu aşa bine ca tine. Îmbracă-te şi hai cu noi repede că avem treabă. Să iei şi nişte scule.

GICĂ MECANICU

La ora asta ce aţi înnebunit?... No hai că vin că n-ar fi nici prima nici ultima dată. Dacă e de treabă atunci nu-i tocmeală. Mi s-o stricat cremaliera la trapă, trebuie unsă şi asta pe geru' asta..Unde merem, la tine la atelier, iar te muţi?

Spunând aceste cuvinte coborî în adâncuri ca pe o scară rulantă, capacul închizându-se în urma lui ermetic cu scrâşnetul frecării de lanţ pe lemn cum ai scoate apă dintr-o fântână. Ningea din ce în ce mai tare. După puţin timp apare îmbrăcat într-o salopetă soioasă, plină de uleiuri, îmblănită şi cu glugă, aşa cum au mecanicii la aviaţie iarna, care avea pe spate imprimat LOW COST, cu o imensă trusă de scule într-o mână şi cu o rangă în cealaltă.

GICĂ MECANICU

(mândru, ridicând ranga deasupra capului.)

Cu ranga asta fac mangialâc şi răstorn un bloc dacă îmi pun mintea. Fără ranga asta nu plec de acasă nici să cumpăr o pâine.

SORIN

GICĂ să te gândeşti ce mai ai de luat că acolo unde mergem e de stat şi avem masă şi casă asigurată.

GICĂ MECANICU

(cu accent ardelenesc târând trusa grea)

No că tu glumeşti, păi atunci înseamnă că e de treabă ca pe şantier, hai la ştrand acolo în dreapta să iau un ajutor, doarme acolo un puşti harnic, am făcut  ciubucuri amândoi, l-am învăţat meserie. E băiat de treabă. L-au gonit de la  mânăstire că se uita după femei şi fugea în comună la el de juca fotbal toată ziua cu băieţii. Hai ajută-mă că nu pot să car singur că mă ţin şalele.

Merseră ceva vreme prin cimitir printre umbre, scărţâit de porţi şi focuri răzleţe după care GICĂ se opri bătând în uşa unei magazii pe care scria w.c. şi din care scoase capul o bătrână.

GICĂ MECANICU

(milos, accent ardelenesc)

Aici sunt două soiuri de morţi, ăia din pământ şi ăia de la suprafaţă care se chinuie să intre în morminte. Aici e locul meu de veci, cu ăsta am mai rămas după ce curva de nevastă-mea mi-o luat totul şi s-o dus la primul bărbat, după ce i-am  crescut trei copii. Am făcut trei case pentru nevastă şi copii şi acum dorm în cimitir.(discuta cu COSTEL)-

COSTEL

Lasă GICĂ, şi Faion a scris trei cărţi şi tot în cimitir o să ajungă.

GICĂ MECANICU

Când oi muri nici dric nu mai îmi trebe că am totul pregătit.

după care se adresează bunicii care stătea cu capul scos pe uşă aşteptând să vadă ce se întâmplă

GICĂ MECANICU

Haide, no ia-l şi pe băiat şi veniţi cu mine. Să iei şi ghiozdanul pentru şcoală că mergem la un preten stăm mai mult acolo la căldură.

BUNICA

E bine şi aici că avem apă şi o masă pe zi de la biserică. Am aprins şi focul într-un ceaun mare. Ne încălzim cu cartoane.

Din magazie, ca şi cum asta aşteptau de o viaţă ieşi grăbită BUNICA de 72 de ani, îmbrăcată modest într-un palton negru, dar rujată şi fardată, cu pălărie şi cercei în urechi, trăgând de mână un puşti de 10 ani cu ochelari, CORNELUŞ, înfofolit cu fular, mânuşi şi căciulă de către BUNICA grijulie..Miroseau amândoi puternic a fum şi a closet, bătrâna fiind afectată vizibil de acest lucru în timp ce mirosea hainele băiatului care ducea o sacoşă plină cu caiete şi cărţi. COSTEL mergea ţinându-se discret cu mâna de nas.

SORIN

(către GICĂ)

Mai mergem la ştrand?

GICĂ MECANICU

(cu accent ardelenesc)

Cum nu! Unde e acum ştrand tot cimitir o fost.

SORIN

Amu no hai la ştrand, we love to entertain you, călcăm şi pe morţi dacă e nevoie.

Din cimitir în ştrand se intra printr-un gard rupt.

9.EXT.ŞTRAND-NOAPTE

Strandul are trei bazine care pe vreme de iarnă nu au niciun rost. Peisaj de iarnă la ştrand.

GICĂ MECANICU

Nelule, pe unde te-ai pitit mă?

NELU(20 ani), înalt, şaten, ochi verzi, bine făcut, tuns scurt, iese de sub o barcă învelit într-o pătură pusă peste un trening jerpelit şi înconjurat de câini. Ridică barca mică întoarsă cu burta-n jos care îl acoperise aproape complet. E rumen în obraji, iar mâinile sale sunt oglinda unor munci grele pe care le prestează pentru o bucata de pâine. Dintr-o parte se aude un schelălăit de căţelandru. NELU fuge pe direcţia ţipetelor, unde într-un bazin înota cu ultimele puteri  un căţel printre pojghiţe de gheaţă. NELU, se dezbracă de trening şi rămâne în chiloţi şi bustul gol. Sare pe ghiaţa care se sparge instantaneu şi înaintează  până la căţel după care se întoarce victorios spre vizitatori printre fulgii de zăpadă.

NELU

Iaca m-am pitit printre valuri să-l salvez pe ăsta mic, muri-iar moartea!

Un căţel alb, ud, cu pete negre stătea liniştit în braţele vânjoase ale lui NELU până când acesta îl predă căţelei care mai avea încă patru pui de  două trei luni în grijă maternă. Apoi NELU începu să povestească.

NELU

(speriat dar mulţumit)

P-ăsta l-am scăpat , da pe Sebi n-am putut. Astă vară a sărit că fierbea sângele în el de la căldură în bazinul mare şi nu ştia să înoate. Îi luase punga minţile. Toţi au ieşit din apă. Mulţi au plecat de tot afară, cu scandal, cereau să li se dea banii îndărăt că cică le-a spurcat apa ..A luat două guri de apă şi s-a înnecat. După o oră  l-au scos, era umflat şi vânăt. Eu nu eram aici că poate îl salvam, săpam gropi în cimitir. Da bine că l-am scăpat pe ăsta micu'.

Spuse privind către căţel.

COSTEL

(preocupat)

Hai odată că îngheaţă lumea în maşină, să ne grăbim.

GICĂ MECANICU

Repede Neluţule ia sacoşa, şterge-te cu prosopul ăsta, pune ceva pe tine şi hai..avem treabă!

Toată trupa se grăbea să ajungă la ieşirea cimitirului datorită neliniştii lui COSTEL. La ieşire poarta era larg deschisă, paznicul dormea într-o boxă sforăind neîntors.

10.EXT.POARTĂ.CIMITIR.NOAPTE

Dincolo de poartă Şefu Emil bătea nervos din picioare trăgând dintr-o ţigară.

ŞEFU

Haideţi bă în saci că se face zi, ce dracu!

Noii pasageri, instruiţi cum trebuie de SORIN urcară în camionetă băgându-se cu încredere în saci, iar SORIN indică din nou traseul.

SORIN

La canale, la metrou! Capu' la fund!

Ironic, scoţând capul pe geamul semi-deschis al maşinii care pleacă în trombă cu scârţâit de roţi.

ŞEFU

La canale să trăiţi?

Va urma...

Devalizarea Bancorex, operatiunea securistilor

Istoria recenta a ciocoilor vechi si noi. Despre tot ce a fost si nu mai este.Articole aparute in presa la vremea respectiva despre păgubiţi şi profitori.Despre tot ce s-a pierdut sau s-a câştigat în urma privatizărilor vechilor instituţii, uzine sau intreprinderi. Despre privatizari si falimentari suspecte. 

Bancorex a fost o bancă românească înființată în 1968 sub denumirea de „Banca Română de Comerț Exterior” (BRCE) și lichidată în1999. A fost radiată de la Serviciul Comerțului la data de 1 octombrie 1999^[1]. Până să fie trecută pe linie moartă, Bancorex a avut șase președinți: Vasile Voloseniuc, Dan Pascariu, Răzvan Temeșan (1992-1997), Florin Ionescu (1997-1998), Vlad Soare și Nicolae Dănilă^[1]

-A fost înființată în anul 1968^[3]. Conform unor informații, niciodată recunoscute oficial, printre primii săi acționari s-au numărat și anumiți capi ai mafiei italiene din anturajul lui Licio Gelli, aflați în legatură cu gruparea Propaganda Due^[3]. Timp de peste două decenii, prin intermediul BRCE s-au derulat cele mai multe operațiuni comerciale speciale efectuate de regimul comunist^[3]. După 1989 s-a aflat că majoritatea tranzacțiilor s-au derulat prin intermediul unor întreprinderi de comerț exterior în cadrul cărora erau angajați ofițeri de securitate ai Direcției de Informații Externe (DIE)^[3]. Valuta provenită din OV (operațiunile valutare), dar și din comisioanele aferente acelor tranzacții era depusă în conturi secrete deschise pe numele unor ofițeri DIE^[3]. După 1990, Bancorex și-a păstrat statutul de bancă specializată în tranzacții financiare externe, fiind considerată un fel de „regină” a băncilor din România^[3]. Sloganul ei publicitar era „O bancă pentru mileniul trei”, iar, la un moment dat, toate marile afaceri din România postdecembristă s-au derulat prin conturile Bancorex^[3].

La data de 27 iunie 1999, Agenția de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) a preluat dosarele cu credite neperformante de la Bancorex, în număr de 1.022^[4].

-După 1990, mii de muncitori care au lucrat în străinătate înainte de 1989 au încercat să-și retragă banii din conturile Bancorex dar au constatat că nu mai exista niciun cent în conturi^[5]. Mai mult, nici actele contabile din Bancorex nu mai arătau exact ce sume aveau oamenii în conturi^[5].

Devalizarea Bancorex

-Pierderile Bancorex datorate creditelor nerambursate sau ilegale, s-au ridicat la suma de 1,8 miliarde de dolari^[3].

În perioada 1994 - 1996, Guvernul Văcăroiu a contractat diverse bunuri și servicii fictive, în valoare de cel puțin 30 milioane de dolari, iar banii au fost plătiți de Bancorex^[6]. Adrian Costea, persoană cu cetățenie franceză și română a servit ca partener de afaceri cu România în aceste acțiuni^[6]. În timpul încheierii contractelor cu România el era recunoscut ca fiind consilier extraordinar al președintelui Ion Iliescu^[6].

Afacerea „Agroholding” - Adrian Costea a încasat de la Bacorex o sumă de 6 milioane de euro pentru care urma să livreze motorină firmei Agroholding, livrare care nu a mai avut loc, Adrian Costea fiind considerat dispărut^[6]. Afacerea „Albumul” - în martie 1995, la nici un an de la „dispariția” lui Costea cu 6 milioane de dolari din afacerea "Agroholding", Viorel Hrebenciuc, ca secretar general al Guvernului Văcăroiu a încheiat cu Adrian Costea un contract de editare al unui album despre România - „Eternelle et fascinannte Roumanie”^[6]. Pentru această afacere Costea a încasat 5,7 milioane de dolari pentru editarea albumului^[6].

Un alt intermediar a fost Ion Cazacu de la „Star Trade”, care apare în mai multe dosare penale cu afaceri controversate, între care se află o gaură de 18 milioane de dolari făcută Bancorex între anii 1994-1996, tot pentru așa zisele importuri strategice de motorină^[6].

O anchetă inițiată de procurorii francezi a arătat că o parte din dolarii primiți de Costea au fost virați în conturile din străinătate ale unor demnitari, pe vremea aceea ai PDSR, sau au fost folosiți pentru deplasările sau cazările acestora^[6]. Între demnitarii cu cont deschis și alimentat de Costea se afla și Iosif Boda, fost consilier prezidențial al lui Iliescu, coleg cu Costea^[6].

Printre persoanele în conturile cărora au ajuns banii lui Costea se numără Adrian Năstase (prim-vicepreședinte PDSR), Viorel Hrebenciuc (deputat PDSR), Nicolae Văcăroiu (senator PDSR), Teodor Meleșcanu (presedinte ApR), Iosif Boda (deputat ApR), Mircea Coșea (deputat, ex-ApR, ulterior în UFD), Răzvan Temeșan (fost director Bancorex)^[7].

De asemenea în perioada 1994-1996, Bancorex a acordat sponsorizări ilegale de peste 43 de miliarde de lei^[8].

În aprilie 1999, s-a constituit Comisia parlamentară de control a activității Bancorex, condusă de senatorul Andreiu Oprea^[8]. Intenția comisiei era de a lămuri circumstanțele în care s-a produs devalizarea băncii, de a explica metodele și de a stabili persoanele implicate^[8]. În paralel, fostul președinte al băncii, Răzvan Temeșan, era cercetat în 33 de dosare privind activitatea sa de la Bancorex^[8].

Pierderile[modificare]

În anul 1999, ministrul finanțelor a alocat de la buget o sumă de aproximativ 400 de milioane de dolari (4.128 miliarde lei vechi) pentru a sprijini financiar BANCOREX, ca urmare a creditelor neperformante acordate de Răzvan Temeșan^[9]. Până în 1999, statul a dăruit în total BANCOREX circa 900 de milioane de dolari^[9].

Personajele ascunse in spatele firmelor care au pus umarul la devalizarea Bancorex incep sa capete contur. Numelor stiute pana acum li se adauga altele noi, pe care „Evenimentul zilei” le face publice incepand de astazi intr-un serial fulminant.

Concluzia este transanta: groparii fostei Banci Romane de Comert Exterior sunt, in buna parte, fosti ofiteri de securitate sau persoane conectate la interesele fostei Securitati.

Deconspirarea acestora si a metodelor prin care au actionat indica faptul ca, si la nivelul anilor ‘90, a actionat o adevarata retea securistica, cu puternice interese in mediul de afaceri si cel financiar-bancar.

Multi dintre „afaceristii” care au uitat sa mai returneze creditele de milioane de dolari luate de la Bancorex sunt acum demnitari ai statului, ocupa pozitii importante in topul celor mai bogati romani sau fac afaceri la nivel mare, insa intr-o discretie totala.

Linistea de care se bucura „miliardarii de carton” ridicati peste noapte pe spinarea Bancorex este data si de pasivitatea totala a institutiilor statului care par sa fi uitat de cele aproape doua miliarde de dolari care trebuie recuperati de la acestia.

Teoria lui Ionescu

Mecanismul care a dus la falimentul Bancorex, cea mai mare banca romaneasca la mijlocul anilor ‘90, ne-a fost explicat de Florin Ionescu, fostul presedinte al bancii din perioada martie 1997-martie 1998. „Teoria mea este ca au fost doua elemente care au dus la falimentul bancii.

Primul a fost interesul marilor debitori, in cap cu Paunestii si ceilalti, in ideea ca o banca prabusita nu-si mai primeste creditele inapoi. Al doilea a fost interesul Bancii Mondiale care nu avea nevoie de o banca romaneasca puternica pentru ca trebuia sa faca loc bancilor straine”.

Florin Ionescu sustine ca relatiile cu fosta Securitate trebuie cautate incepand cu Razvan Temesan, presedintele bancii din perioada 1993-1997. „Razvan Temesan era singurul care avea un cuvant de spus in Bancorex. Dupa cum se scria si se spunea, a fost ofiter acoperit la Directia de Informatii Externe inainte de ‘89.

Multe dintre creditele mari care s-au dat si nu s-au mai rambursat au avut in spate Securitatea, Securiate care a reactivat sau a pastrat multi fosti ofiteri din DIE si in SIE. Temesan a fost numit acolo de ei ca sa le reprezinte interesele si le-a reprezentat foarte bine”, ne-a mai declarat Florin Ionescu.

Varianta lui Temesan

De partea cealalta, Razvan Temesan sustine ca informatiile aparute in presa potrivit carora ar fi fost ofiter DIE „sunt povesti. Asa zicea si domnul Nistorescu. Din pacate, foarte multi ofiteri ai serviciilor secrete mi-au carotat la nivel profund toate incercarile mele”.

Acesta mai spune ca singurele relatii cu Securitatea le-a avut prin intermediul rapoartelor pe care le dadea la intoarcerea din strainatate. Temesan sustine ca nu a fost contactat niciodata de vreun ofiter cu scopul de a fi racolat.

Cat despre creditele neperformante care au dus la prabusirea bancii, Temesan nu-si gaseste nicio vina: „Eu nu am dat nici un credit macar, nici un credit. Toate creditele din banca au fost date pe vremea mea cu respectarea unei metodologii de activitate bancara care nici astazi nu este aplicata de bancile din Romania pentru ca era extrem de minutios si corect elaborata.

Ele treceau pe la diferite comitete de analiza si aprobate de o comisie de credite”.

Temesan mai spune ca in sucursalele bancii se puteau aproba credite de pana la doua milioane de dolari de catre aceste comitete. „Tot ce trecea de doua milioane de dolari venea in centrala, unde era analizat si era propus spre aprobare comitetului de credite.

Comitetul de credite era format din cinci membri, condus de Florin Ionescu, care era vicepresedintele bancii”, ne-a mai spus fostul presedinte Bancorex.

Securistii se creditau intre ei

Analistul financiar Bogdan Baltazar a numit Bancorex „un fel de El Dorado al creditelor”. El a clasificat marile tunuri in doua categorii: „Au fost credite politice, acordate, practic, prin telefon. Sa zicem ca suna cineva de la Cotroceni si spunea: „Da-i lui cutare atatia bani!”, sefii Bancorex se executau. Mai existau si creditele clientelare.

Mecanismul este de-a dreptul fascinant. S-au gasit credite mari fara dosar de credit! Sau fara garantii”, a declarat Baltazar pentru EVZ.

Referindu-se la „armata” de ofiteri DIE care a luat bani de la Bancorex fara sa-i mai returneze, Bogdan Baltazar a comentat: „Sigur ca au existat multi ofiteri de securitate. Practic, ei aranjau creditele pentru oamenii lor”. Spre deosebire de altii, Baltazar a recunoscut public ca, la randul lui, a fost ofiter DIE.

Dincolo de toate aceste chestiuni, ramane una extrem de arzatoare in buzunarele romanilor: cum si cand se vor recupera datoriile de la debitorii Bancorex. Potrivit lui Bogdan Orasanu, presedintele AVAS, exista mai multe variante prin care statul poate sa recupereze „gaura” de la Bancorex, variante puse deja in aplicare.

Luati banii de la groparii Bancorex!

Averile miliardarilor de carton s-au cladit pe creditele neperformante obtinute de la fosta banca de comert exterior.

Suma pe care statul roman, prin intermediul AVAS, o are de recuperat de la cele peste 700 de firme aflate pe lista datornicilor la Bancorex este de 1,2 miliarde de dolari.

Razvan Orasanu, presedintele AVAS, a declarat pentru EVZ ca, potrivit unei evaluari facute in 1999 de PriceWaterhouseCoopers dosarelor de credite la Bancorex preluate de AVAS, s-a ajuns la concluzia ca nu se va recupera decat intre 10% si 15% din suma totala. Totusi, Orasanu sustine ca AVAS a recuperat aproape 30% din sumele nerambursate si ca procesul este in curs.

Daca miliardul de dolari ar fi fost recuperat, toti banii ar fi ajuns la bugetul de stat, putand fi o solutie pentru rezolvarea mai multor probleme sociale.

Cu alte cuvinte, chiar daca nu vom scoate bani din buzunar ca sa acoperim gaura Bancorex, Romania ar fi putut fi mai bogata cu 55 de dolari pe cap de locuitor. 

Metode de recuperare

Razvan Orasanu, ne-a declarat ca "desi termenul-limita pentru prescrierea datoriilor la Bancorex  va fi peste o luna, prescriptia se va intrerupe daca sunt acte de executare, adica blocari de conturi, sechestre si alte forme de recuperare a debitelor".

Orasanu sustine ca, inca de la inceputul acestui an, a cerut ca toate firmele datornice in cazul Bancorex, inclusiv persoanele fizice, sa fie trecute intr-o forma de executare.

"Daca o firma are conturile blocate si s-a incasat fie si un leu, prescriptia nu mai actioneaza. Din acel moment, societatea este pasibila de executare, pana la inchiderea debitului, iar toate bunurile sunt urmarite", ne-a mai declarat Orasanu.  

Potrivit presedintelui AVAS, exista mai multe variante prin care statul poate sa recupereze "gaura" de la Bancorex, variante puse deja in aplicare.

"Daca firmele nu sunt in faliment, se blocheaza conturile sau se scot la licitatie bunurile urmaribile. Daca exista firme care au avut giranti, se trece la executarea acestora, cum a fost cazul SIF Moldova, de la care AVAS a recuperat anul acesta 18 milioane de dolari. Ei insisi nu ne datorau nimic, dar au fost giranti pentru alte companii care nu si-au achitat debitele. Daca se termina procedura de lichidare si statul nu a obtinut o suma multumitoare, atunci se ajunge la atragerea raspunderii patrimoniale a administratorilor. AVAS-ul a deschis  zeci si sute de procese in acest sens", a explicat Orasanu pentru EVZ.

Primii trei tepari 

Campionul devalizarii Bancorex a fost grupul de societati SANCA, aflat in proprietatea unui apropiat PSD, Alexandru Raducan. Firma lui Raducan a ridicat un credit in valoare de 58 de milioane de dolari, desi procentul de garantare al SANCA, se ridica abia la 70% din valoarea totala a creditului.

Locul doi este ocupat de firma Ulco SA, cu un credit de 57,9 milioane de dolari. Aflata acum in faliment, Ulco nu mai poate fi executata silit de AVAS. Actionarul majoritar al Ulco este o firma din Germania, in spatele careia se afla controversatul afacerist Nicolae Basoiu. "Baron" in piata uleiurilor vegetale, Basoiu a fost cercetat de procurori pentru fapte de coruptie.

"Bronzul" datornicilor la Bancorex a fost adjudecat de combinatul de ingrasaminte chimice Azochim din Piatra Neamt. Valoarea creditului: 31,7 milioane de dolari. Din 1997, Azocim este patronat de grupul InterAgro. Adica de multimilionarul Ioan Niculae - fost ofiter de informatii.

IA BANU' SI DU-TE!
Datornici cu epoleti

Multi dintre patronii firmelor care au luat credite preferentiale de la Bancorex, fara sa mai returneze milioanele de dolari, sunt legati de serviciile de informatii. Se disting indivizii implicati in afacerea "Jimbolia", prin care s-a incalcat embargoul impus de ONU asupra Iugoslaviei in anii ‘90.

Contrabanda cu carburanti s-a derulat sub protectia SRI, in perioada in care seful institutiei era Virgil Magureanu. Patru dintre firmele implicate in trafic au primit credite astronomice de la Bancorex, pentru a cumpara combustibili de la rafinariile ploiestene: Tracia International SA - 12.544.140 USD, Silvesta SRL - 21.109.369 USD, General Trading&Investments Co SA (GTI) - 22.148.708 USD si Sibco LTP Impex SRL - 7.703.674 USD.

Silvesta SRL a fost infiintata de Ioan Silvestru si Ilie Stanciu, fosti ofiteri de securitate. In acte, firma Sibco este stapanita de acelasi Ilie Stanciu, dar si de Constantin Bostina, ministru al industriilor in timpul lui Ceausescu. 

La randul sau, GTI este controlata de Teodor Vostinaru, un afacerist cercetat penal pentru evaziune fiscala. Vostinaru a fost asociat in GTI cu fostul sef SIPA, Marian Ureche, securist dovedit ca a facut politie politica. 

Tracia International este controlata de Petru Neidoni si Constantin Grigoriu. De-a lungul timpului, s-a vehiculat ca firmele traficante de petrol si datornice la Bancorex erau, de fapt, paravanele SRI. 

Amicii lui Magureanu si Florin Calinescu

Dorin Iacob, fostul sef de cabinet al lui Virgil Magureanu a fost implicat in spolierea Bancorex. Firma sa, Bel Ami Invest SA, a obtinut un credit de 493.164 dolari. Ulterior, societatea lui Iacob a intrat in faliment fara ca statul sa execute firma pentru recuperarea datoriei. 

Iacob a parasit SRI impreuna cu Magureanu, urmandu-l pe acesta in politica. Cei doi au infiintat un partid de buzunar, care a fuzionat cu PD-ul condus de Traian Basescu. 

Alt datornic este Viorel Muresan, partener de afaceri cu vedeta TV, Florin Calinescu. Societatea Viorex International SRL, primul producator autohton de blugi - stapanita de Muresan -, figureaza in evidentele AVAS cu un credit nerambursat de 205.757 dolari.

Pe acelasi tipic, firma lui Muresan a intrat in faliment, lasand statul cu buzele umflate, insa nu inainte de a-si muta activitatea de baza pe alta companie, impreuna cu activele. In 2002, Viorel Muresan l-a cooptat si pe Florin Calinescu in afacerea cu blugi.

PIERDERI MAJORE

Bancorex, un ghem de interese

In 1989, Banca Romana de Comert Exterior, devenita ulterior Bancorex, era una dintre cele patru banci care activau pe piata din Romania. Aceasta detinea "monopolul" pe tot ceea ce insemna operatiune valutara in Romania. 

Primele probleme au fost semnalate abia in perioada 1998-1999, cand s-a luat in discutie falimentul bancii. La momentul respectiv, intregul sistem bancar se afla in criza de lichiditati, iar moneda nationala se deprecia masiv in fata dolarului. 

Erau anii care urmau recomandarii FMI de a declara Romania in capacitate de plata. Institutiile de credit nu mai puteau obtine lichiditati de la BNR si apelau la piata interbancara, unde dobanzile pe termen scurt depaseau 250%.

 In cazul Bancorex, criza de lichiditati s-a suprapus peste o crestere a creditelor neperformante care au facut imposibila supravietuirea bancii.

Sefii Bancorex

Dan Pascariu - angajat al Bancii Romane de Comert Exterior in 1973, a devenit presedinte in 1992. 

Razvan Temesan - presedinte al bancii in perioada 1993-1997. Este acuzat ca pe vremea lui au fost acordate majoritatea creditelor neperformante.

Florin Ionescu - 1997- martie 1998. A declarat un profit de peste 600 de miliarde de lei

Vlad Soare - martie 1998- martie 1999. Face rectificare de bilant si dezvaluie ca activele bancii erau de fapt negative.

Nicolae Danila, actualul presedinte al BCR, a fost numit la conducerea Bancorex in 1999, in momentul in care Bancorex a fost introdusa sub administrare speciala de BNR. Declara ca, in fiecare saptamana, banca pierdea cate 6 milioane de dolari. 

Citiţi mai mult: Luati banii de la groparii Bancorex! > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/luati-banii-de-la-groparii-bancorex-411407.html#ixzz2aR1J6FmH 

EVZ.ro 

P.S. Întrebarea mea este una naivă având în vedere că răspunsul este simplu şi arhicunoscut......Dar mă risc!

_ Ce mai caută Mugur Isărescu la conducerea Băncii Naţionale a României, după 20 de ani de matrapazlâcuri financiare pentru interese obscure, anti-economice şi anti-româneşti. Cine este acest personaj şi ce urmăreşte_.. o altă întrebare naivă, de al cărui răspuns îmi este teamă, pentru consecinţele la care este expusă ţara!