Sacrificiul suprem

De ce s-a sinucis Mădălina Manole..?

Unii oameni fac depresie şi se sinucid pentru că au cancer alţii că au paralizat după un accident  sau că au pierdut o persoană dragă şi nu suportă ideea să trăiască cu traume fizice sau morale.

Mădălina s-a sinucis pentru că a făcut depresie..din cauza depresiei.Când începi să vezi totul în negru,chiar şi albul şi ai senzaţia că ai pierdut tot: sănătate, bani, prieteni, părinţi, dragoste, etc atunci se poate instala această boală. În stările premergătoare căderii, omul este supus unor chinuri existenţiale  majore de ordin moral , organismul acestuia putând ceda întâi fizic prin producerea unui atac cerebral vascular sau a unui infarct.

Din păcate în România grija faţă de om este egală cu zero iar sprijinul oferit de stat prin măsuri reale de protecţie socială ,informare , prevenire şi tratare al acestei maladii este  inexistent. Depresia la fel ca orice altă boală te aruncă, cu ochii închişi, în braţele jegoase ale sistemului medical  de unde nu mai scapi uşor.A  căpăta această boală la noi este echivalent cu a fi scafandru fără tub de oxigen la 50 de metri adâncime marină.Numai persoanele de lângă tine te pot ajuta. Depresia în faza de episod psihotic acut iniţial când pacientul şi familia habar nu au ce li se întâmplă se poate trata doar la spital. Odată ajuns acolo cu acest diagnostic eşti luat pe sus , legat fedeleş şi băgat în salonul cu gratii alaturi de un amalgam neomogen de  bolnavi psihic unii doar presupuşi iar alţii cu istorie îndelungată prin astfel de locuri. Dacă te droghezi , te imbeţi ,eşti paranoic, schizofrenic , dement sau ai depresie post partum nu contează tot acolo ajungi iar tratamentul iniţial este cam acelaşi pentru toată lumea. Şocul resimţit se amplifică exponenţial datorită condiţiilor şi lipsei de tact faţă de bolnav manifestate de personalul medical. Stai acolo în tratament vreo trei săptămâni după care de obicei la "insistenţa" familiei poţi pleca acasă. În spitalele de psihiatrie doctorii par mai bulversaţi decât bolnavul, preocuparea lor fiind în primul rând grija pentru buzunarul propriu. Devii peste noapte dependent de ei şi de reţetele lor, viaţa ta riscând să  se schimbe radical. Dacă se află că ai avut astfel de manifestări şi ai ajuns la "9" societatea te clasează şi te depune la arhiva naţională pe raftul colecţiei " la nebuni".Poţi pierde servici, afacere, familie, prieteni...tot.

Potrivit statisticilor, trei milioane de români sufera de depresie sau stari de anxietate, proportia fiind de trei femei la un barbat. Specialistii spun ca aceasta afectiune este des întâlnita în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsa între 25 si 50 de ani. Mai mult, atentioneaza psihologii, tot mai multi copii si adolescenti sunt afectati de aceasta boala, mai exact unul din 33 de copii si unul din opt adolescenti. Încă de anul trecut Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Sanatatii cheama guvernele la actiune comuna de prevenire a depresiei si a suicidului. Apelul nu este însa auzit de autoritatile române, caci, în România, sanatatea mintala este în continuare absenta de pe agenda publica.

Simţind boala şi nepricepând ce se petrece cu mintea ei Mădălina nu a putut accepta ideea unui viitor nesigur şi total schimbat. Sufletul ei de artist nu a lăsat-o să treacă prin toate aceste umilinţe.

 Sacrificiul ei a fost făcut pentru ca toată lumea să afle în sfârşit că depresia este perfect tratabilă ca orice altă boală. Trebuie doar să ştii de la început ce înseamnă acest lucru şi pe ce drum să o apuci adică la ce doctor să te duci.Cu tratament şi cu sprijinul oamenilor care te iubesc îţi vei reveni curând. Este foarte adevărat însă că tratamentul iniţial poate fi de lungă durată şi mai greu de suportat ca urmare al reacţiilor secundare induse de medicaţie , poate crea disconfort mai ales pentru femei datorită tendinţei lor spre îngrăşare. Medicamentele îţi cresc pofta de mâncare şi e normal să te îngraşi dacă mănănci mai mult în lipsa unei diete corespunzătoare. Din această explozie mass-media provocată de moartea cântăreţei toată lumea a aflat în sfârşit că depresia poate fi o boală ca oricare alta care poate fi ţinută cu grijă, răbdare şi perseverenţă sub control total. Altfel poate fi fatală. 

Dacă statul ar fi declanşat de la sine putere un asemenea război informaţional mediatic cu ani în urmă manifestând minimum de grijă faţă de om,  Mădălina şi mulţi alţii ca ea ar fi trăit mult şi bine.  Cât oare ar fi costat..? Oare ce preţ are viaţa unor oameni nevinovaţi ? 

Cine  plăteste pentru moartea acestor oameni şi pentru suferinţa celor rămaşi fără persoanele iubite ? 

Gabi C

Ce va urma în acest material sunt statistici bine cunoscute de puterea actuală cu mult timp in urmă şi ignorate ca multe alte măsuri urgente ce trebuiau luate fără amânare.

O noua boala ameninta Europa. Cancerele, bolile cardiovasculare, diabetul nu mai par atât de înfricosatoare. Progresele în medicina sporesc sansele de diagnosticare precoce, de tratament si de vindecare a acestor afectiuni grave, care conduceau în clasamentele mortalitatii. Boala omului contemporan ataca mintea si sufletul. Se numeste depresie. Numele ei suna atât de banal, încât gravitatea e uneori luata în derâdere. Dar ea afecteaza 13% dintre europeni, prevalenta fiind în crestere. Depresia este una dintre cauzele importante ale sinuciderilor, iar numarul celor care si-au pus capat vietii însumeaza în Europa 57.000 de persoane, la nivelul anului 2006. Pornind de la aceste statistici îngrijoratoare, Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Sanatatii cheama guvernele la actiune comuna de prevenire a depresiei si a suicidului. Apelul nu este însa auzit de autoritatile române, caci, în România, sanatatea mintala este în continuare absenta de pe agenda publica.

România se afla printre statele lipsite de un plan strategic national de prevenire a depresiei. Pe harta statelor cu cercetari care sa evalueze starea de sanatate mintala a populatiei, România e o pata alba. Suntem pe ultimul loc în Europa în ce priveste accesul populatiei la servicii de îngrijire la domiciliu si detinem, în compensatie, un prim loc european la accesul în spitalele de psihiatrie. Acest loc fruntas se traduce prin faptul ca diagnosticarea se face târziu, în episoadele de criza, care cer spitalizarea.

Se traduce prin lipsa preventiei, a monitorizarii pacientilor deja diagnosticati, printr-un nivel ridicat de stigmatizare si discriminare. Suferinta psihica e un tabu de nedepasit. Sistemul de sanatate mintala este, la rându-i, victima acestei stigmatizari, fiind neglijat la acordarea finantarilor de stat, marginalizat în ansamblul sistemului românesc de sanatate publica.

Cifrele Organizatiei Mondiale a Sanatatii plaseaza România pe locul al treilea codas în Europa la bugetul alocat de stat sanatatii mintale. România este printre putinele tari europene unde sectorul neguvernamental este ca si inexistent în domeniul serviciilor de sanatate mintala. Toate aceste recorduri negative au fost prezentate de reprezentantii OMS, Matt Muijen si Marc Danzon, la conferinta europeana Preventia depresiei si a suicidului, care a reunit la Budapesta ministri ai Sanatatii europeni si experti în sanatate mintala din statele europene. România nu a fost reprezentata la acest eveniment de niciun oficial din minister, ci doar de dr. Ileana Botezat Antonescu, directoarea Centrului National de Sanatate Mintala, institutie coordonatoare a reformei sanatatii mintale doar la nivel teoretic, dar lipsita de autoritate si de instrumente de decizie la nivelul actiunii concrete.

„În fiecare an, 63.000 de oameni din cele 27 de state ale UE îsi pierd viata prin sinucidere, ceea ce înseamna 630.000 în zece ani, adica o populatie mai mare decât au Lisabona sau Copenhaga“, au aratat la conferinta Zoltan Rihmer, profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicina din Budapesta, si Danuta Wasserman, de la Institutul de Psihiatrie si Suicidologie din Suedia, director al Programului national de sanatate mintala si preventie a suicidului. Trebuie spus ca, pe harta europeana a mortalitatii cauzate de suicid, Suedia se plaseaza pe un loc similar cu România, cu o rata situata între 10-12 morti la suta de mii de locuitori. În Suedia, guvernul a anuntat înca de anul trecut politica „Suicid - zero“. Aici exista campanii nationale de informare a populatiei despre legatura dintre datoriile la banci si riscurile asupra sanatatii mintale si s-au creat institutii de stat care acorda sprijin datornicilor. Suedia a introdus în programele scolare ore de educatie în sanatate mintala si prevenire a violentei, dupa ce s-a constatat ca vârsta la care apar primele simptome ale depresiei coboara pâna la nivelul adolescentilor.

Desigur, exemplului de bune practici suedez i se adauga cele din alte state. 12 state din Europa au programe nationale de prevenire a depresiei si suicidului, iar în trei dintre acestea (Suedia, Lituania si Olanda) programele nationale au fost aprobate si de parlament, ceea ce înseamna mai multa legitimitate, mai multi bani, mai multe instrumente de a le pune în aplicare. E adevarat, majoritatea din cele 12 state sunt bogate, România nu îsi poate permite moftul de a investi bani în prevenirea depresiei, când atâtea probleme bat la usa – se vor gasi multe voci sa spuna. Însa în Bulgaria, o tara unde rata mortalitatii prin suicid este mai redusa decât în România, guvernul si-a asumat un program national de preventie. Asta arata ca viziunea si vointa politica sunt mai importante decât lipsa resurselor.

Actuala criza a determinat noi planuri de actiune, pornindu-se de la ideea ca datoriile si somajul, efecte directe ale crizei, au consecinte în planul sanatatii. Cercetarile arata ca somerii prezinta un risc de suicid dublu si chiar triplu fata de cei care au un loc de munca, iar riscul de sinucidere creste cu pâna la 70% în rândul persoanelor cu probleme minore de sanatate psihica scoase din câmpul muncii. Prin urmare, guvernul britanic considera prioritar ca angajatorii sa îi accepte la munca pe salariatii cu probleme de sanatate mintala, sa schimbe atitudinile si sa reduca stigma.

Niciunul dintre aceste aspecte nu sunt prioritati ori macar motive de îngrijorare pentru autoritatile române, în ciuda faptului ca somajul – un factor de risc al suicidului – este în România peste media europeana în rândul tinerilor: daca în UE 15,4% dintre tinerii sub 25 de ani sunt someri, în România procentul este de 18%. Întrebata când vor începe autoritatile române sa acorde din nou atentie problemelor de sanatate mintala, directoarea Centrului National de Sanatate Mintala, Ileana Botezat Antonescu, nu stie un raspuns. Pâna acum, singura mobilizare majora a guvernului român în ce priveste reforma sanatatii mintale s-a facut la presiunea UE, în perioada de preaderare, dupa ce presa româneasca a relatat în 2006 despre pacienti internati în conditii inumane în stabilimentul psihiatric de la Poiana Mare, unde s-au descoperit mai multe morti suspecte. 2006 e anul în care a fost votata o strategie de reforma a sanatatii mintale. De atunci si pâna acum nu s-a mai facut însa nimic.

Coincidenta sau nu, sectiunea „sanatate mintala“ de pe pagina de web a Ministerului Sanatatii a ramas neactualizata tot din 2006.

Organizatia Mondiala a Sanatatii si Comisia Europeana cheama acum la responsabilitate politica. Imperativul lansat la conferinta de la Budapesta se sprijina pe cifre îngrijoratoare: în clasamentul celor mai raspândite boli, afectiunile neuropsihiatrice ocupa locul II, cu o pondere de 19,3%, fiind surclasate doar de bolile cardiovasculare (22,9%). Dar câti stiu ca afectiunile psihiatrice au o raspândire mai mare decât neoplasmul malign (11%)? Prin urmare, Uniunea Europeana a lansat Pactul European pentru Sanatate Mintala, prin care invita guvernele sa faca din acest domeniu o prioritate a politicilor de sanatate. E de asteptat ca, în baza acestui pact, noul guvern român sa îsi asume un program national de sanatate mintala, bazat pe o abordare transsectoriala, având ca punct de start o cercetare a starii de sanatate mintala a populatiei. Ar fi un prim pas pentru a scoate România din zona petelor albe si a statisticilor negative. // 

Emilia Chiscop   5 ian 2010 http://www.revista22.ro/