Pachetul de ţigări- file
Dimineaţa se trezeşte cu greu..Buimac încă de amestecul anestezic coniac-vodcă-coniac ce alimentează lucrul in tipografie şi acasă in fata calculatorului.În urechi aude ţacul cadenţat, acompaniat de un şuier continuu al maşinilor de tipărit şi vuietul ghilotinei electrice Îi este greu să se ridice din patul supraîncalzit de propria-i nevastă care are temperatură şi care predă în schimbul doi unor elevi indolenţi şi afumaţi ce n-ar veni la şcoală nici in schimbul unu. Problemele de peste zi îl macină şi cu gândul la banii pe care trebuie să îi procure dar nu are de unde, plin de propriile-i reproşuri se împinge spre WC-ul ai cărui pereţi sunt impregnaţi cu fum de ţigară de la ultimele sedinţe.
- Dacă aş tipări reclame cu ţigări sau băuturi pe hârtia igienică sau un tabloid în rolă şi cu multe poze cu vedete de cacao şi politicieni de rahat ar avea omul ce să citească la baie!
De câteva luni şomer fiind, atras de binefacerile democratiei a înfiinţat o firmă nouă care cheltuie pe chirii şi taxe multe parale dar care deocamdată nu produce decât fum de ţigară şi excremente de câine. A închiriat un atelier care datorită lunilor geroase de iarna, a lipsei de bani , a imposibilităţii economic existenţiale şi noroiului în care se cufundă întreprinzătorul nostru zi de zi stă nefolosit dar păzit de un câine-lup superb. Animalul a avut ghinionul sa fie cumpărat de la un crescător înainte de criză pentru postul de paznic fără plată.În schimb câinele este bine hrănit, îngrijit, periat şi se dezvoltă armonios cum ar trebui să se dezvolte economia noastră naţională atinsă din păcate de jigodie.
Guvernanţii, din interese"substanţiale" au schimbat iar formularele vechi de la facturi, chitanţiere şi alte imprimate de genul ăsta, ca să mai scoată nişte bani de-a moaca din buzunarul găurit al "intreprinzatorului" român .. Aşa cum au făcut mereu şi pentru a da de lucru tipografiilor clientelare şi politruce. Nevoia de bani, dobânzile la împrumuturile luate pentru înfiinţarea firmei îl macină arătându-i crucea si cuiele osândirii. Soarele nu mai apare din norii cenuşii ai capitalismului securist, noua forma inventată de nebunia evoluţiei politice.
La C.E.C.mai avea în cont opriţi pentru zile negre un milion de lei bani care nu ştiu dacă ajung să faci ziua de naştere a câinelui sau să cumperi ceva carne. Dar practic era milionar ca orice pensionar sărac, ca nea Emil singurul său angajat..!..Tanti de la ghişeu după ce îl pune sa scrie de vreo şapte ori codul numeric personal pe un formular banal de bancă tipărit la trei culori pe hârtie offset satinat, ştampilat şi semnat pe toate părţile, cu gândul la şoriciul de porc lipsă de Crăciun şi obişnuită să servească marii miliardari făcuţi la comandă îi plăteşte omului în loc de unul, zece milioane în bancnote din pvc de culoare magenta deschis aproape roz şi cu fereastră de siguranţă transparentă pe lângă alte multe protecţii împotriva falsificării. Seriile erau imprimate separat cu negru
La întrebarea acestuia creştină :
-Da ce mi-aţi dat cucoană aici?-femeia raspunse tot cu o întrebare ofuscată de cucoană
-Da ce ţi-am dat mai puţin? Când a realizat că plătise de zece ori mai mulţi bani era în stare să zâmbească de complezenţă ...la plural, cu gura la urechi şi anul viitor drept mulţumire.
Pe tejghelele , mesele şi peretii CEC-ului numai afişe pline de figuri rânjind la comandă tâmp şi forţat ca la multinaţionale sau la supermarket-uri, prospecte, pliante bine tăiate, fălţuite şi biguite cu ofertele tentante ale băncii.
- Să iau şi eu din fiecare să am modele, portofoliu pentru clienţi că de citit degeaba le citesc, nu se aplică... şopti în barbă
Drumul spre parcarea unde lipise cu greu maşina lui albastru mijlociu trecea prin "Ciş" cum spuneau vecinii proprietari de matricolă din "Liceul Lazăr" parcului ultracentral;. Acolo, pe o bancă stătea şi fuma Sorin un prieten vechi lăsat de curând pe drumuri după o viaţă de muncă la tipografia facultăţii de jurnalism fosta Academie Ştefan Gheorghiu. Se îmbrăţişează grăbiţi dar bucuroşi de întâlnirea neaşteptată . Schimbă între ei cărţi de vizită tipărite policrom cu relief , timbru sec şi cerneală gonflabilă şi stabilesc să se întâlnească la o vodcă după sărbători. Pe cartea de vizită a lui Sorin scria cu litere de o schioapă în dreptul funcţiei , FOTO FÂŢU SORIN Director de Bancă iar la adresă , Parcul Cişmigiu. Aşa era el mai pişicher, fost linotipist culesese mii de cărţi la viaţa lui în toate limbile globului. Nu a mai apucat pensia, plumbul şi vodca făcându-şi datoria.
După o nouă zi cheltuită degeaba a economisit cu chiu cu vai bani pentru ţigări ieftine şi vodcă proastă dar cu etichetă frumos poleită în folio auriu şi perfect ştanţată. Opreşte maşina, LADA lui comunistă pe care o foloseşte la construirea capitalismului sălbatec în faţa primului chioşc intâlnit dintre puţinele care au scăpat nedemolate în urma primarului democrat şi îşi face plinul cu un pachet mai ieftin şi cu o jumate.
Fericit ca "a dat Dumnezeu", ajuns acasă se repede la calculatorul personal cumparat din bucăţi, culege un pahar proprietate personală din vitrina proprietarului şi caută disperat să aprindă cu mâinile tremurânde o ţigară încercând să alunge astfel mai repede stresul de peste zi. Eşec total. Pachetul de ţigări lipsă la apel. Se intreabă uimit ce naiba a făcut cu jumătate din rezultatul muncii pe ziua de azi?...iar răspunsul vine rapid:.. l-a tras in piept vânzatorul-patron. O avea şi el nevoie de un pachet ieftin de ţigari.sau pur şi simplu a uitat să îl pună în punga cu burduf de şapte centimetri , bine lipită , frumos colorată şi plină de reclame dar cam subţire.!
Se imbracă , se incalţă, strânge din dinţi şi se mai intreabă incă o dată
-Pe unde mă-sa am lasat pachetul de ţigări făcut din carton duplex cu spate alb de 300 de grame pe metru pătrat-?...
Coboară grăbit de la et.10 pe scări că liftul merge doar până la 2 şi zboară într-un suflet la patronul chioşcului scăpat ca prin minune de criza democraţiei să-l intrebe de ce ta-su nu a băgat în punga cu mânere de şnur galben ţigările plătite cu greu.
Omul nu ştia nimic!
Cu gândul la morala "sărac da cinstit" întipărită în minte după experienţa de la CEC l-a injurat in sinea lui pe patronul escroc şi a litografiat tot în gând cu litere aldine la distanţă de zece cicero : "Tutunul dăunează grav sănătăţii".
Cu ultima încrâncenare a drogatului rămas fără doza zilnică a căutat pe traseu pâna la locul unde parcase maşina rămasă în pană de benzină.
La parcarea cu pricina zăcea plin de noroi şi călcat de maşini scumpe de teren conduse de puşti sau de panarame ieftine pachetul lui de tigări. Cerneala pe bază de ulei încă nu se decolorase complet păstrând pe alocuri strălucirea roşiatică îmbietoare iar crucile de potriveală pentru spectrul color erau perfecte..conform fişei tehnologice de lucru.
"Incă din timpuri trecute tiparul a constituit un domeniu şi o meserie fascinantă deoarece nevoia de exprimare a oamenilor a făcut posibil prin această invenţie ca invătămintele ,gândurile, povestirile, ideile, atâtor generaţii, să rămână veşnice. Intr-o carte celebră, Marshall McLuhan a considerat că inventarea tiparului a determinat intrarea omenirii în ceea ce el a numit -Galaxia Gutenberg-"
Pentru tipograful patron galaxia lui intrase în implozie.
Distribuie pe facebook
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu