1.EXT. STRADA FLORILOR-NOAPTE
Maşina de gunoi intră cu faţa pe strada îngustă
oprind în dreptul unui gard de metal vopsit alb şi oamenii începură să
coboare. COSTEL îi dă banii Şefului mulţumindu-i. Cu un termos în mână, având
capac un pahar de plastic coboară şi tăcutul ajutor de gunoier Sebastian.
Toată lumea întră în curte după ce COSTEL descuie poarta şi îl calmează pe Leu
care parcă turbase. ANGELA, femeia cu valiza, era singura care nu intrase în
curte stând nehotărâtă şi bănuitoare la poartă. Sebastian veni spre ea cu
paharul de plastic umplut cu o băutură caldă.
SEBASTIAN
Ia şi bea să te încălzeşti, e ceai cald.
Şeful era în cabină şi îl aştepta cu uşa deschisă
pe ajutor care veni pe fugă, urcă şi trase portiera după el. Maşina pleacă în
marşarier, cu Sebastian privind fix spre ANGELA, orbită de farurile maşinii,
dar care ţine speriată şi nehotărâtă paharul în mână până când faţa lui
Sebastian dispare în depărtare. Atunci mirosi ceaiul după care îl deşertă
tremurând pe asfaltul umed. Lichidul începu să fiarbă pe asfalt ca un acid iar ANGELA
holbându-se intră atunci în curte strigând..
ANGELA
El e criminalul....sigur el e criminalul.
Dar nimeni nu o lua în serios privind-o ca pe o
nebună. Deranjată de agitaţia nocturnă şi de hămăielie lui Leu, ROXANA deschide
uşa casei şi apare contrariată în prag cu ochii miraţi îndreptaţi spre
priveliştea neobişnuită din curtea care seamănă cu un tablou de război iarna.
Imaginea se schimbă, personajele fiind privite şi observate detaliat, fiecare
în parte printr-un ochean, începându-se cu fetiţa şi terminându-se la COSTEL.
Când ocheanul trece prin dreptul fiecăruia apare un colaj filmat ce se învârte
ca într-un glob de sticlă, de amintiri reprezentative din mintea fiecăruia ca o
scurtă prezentare a cauzei care a generat căderea fiecăruia sau a unei amintiri
plăcute.
2.EXT.PAJIŞTE.ZI-(FLASH-BACK)
MARIA îmbrăcată în costum naţional, stă pe o
pajişte cu flori înconjurată de munţi, tricotează la umbra unui prun în timp ce
supraveghează o vacă cu ugerul plin şi două oi care pasc liniştite păzite de un
ciobănesc carpatin. Imaginile se amestecă cu un sat tradiţional de munte
românesc părăsit şi în paragină unde, stând în pragul unei case doi tărani
bătrâni, soţ şi soţie fac cuiva in zare cu mâna de la revedere.
3.EXT.TARLA VERDE-ZI-(FLASH-BACK)
NELU, fotbalist care pe o tarla verde dar
accidentată ce părea un teren de fotbal de ţară, cu porţi de lemn fără plasă,
bătea mingea îmbrăcat în haine călugăreşti cu nişte băieţi.
4.EXT.LOCOMOTIVĂ-ZI-(FLASH-BACK)
GICĂ Mangialâc călare pe o locomotivă în mers, cu
o cheie imensă în mâna dreaptă şi cu ranga în stânga, vântul suflându-i părul
şi salopeta.
5.EXT.piaţa universităţii.ZI-(FLASH-BACK)
CÂNTĂREŢUL are în minte imagini cu piaţa
universităţii când oamenii erau bătuţi de mineri.
6.EXT.PAJIŞTE.PICNIC.CANADA-ZI-(FLASH-BACK)
ION îşi vede nevasta undeva la un picnic, pe
malul unui lac unde prinţesa striga:
PRINŢESA
Mama, mama! Am gasit
o broasca!
Atenţia tuturor (circa 50 de români emigraţi după
1990) este atrasă nu de strigătul copilului, ci de replica mamei, îmbrăcată
într-o rochie vişinie:
MUTA
Cretino, ţi-am spus
să nu mai vorbeşti româneşte! Tu
eşti acum canadiancă, idioato. Speak English to me, you, stupid
country-girl
Petrecerea s-a intrerupt pentru
câteva momente; muzica a fost oprită, vocile coborâte, paharele abandonate pe câte
un colţ de masă.
7.EXT.NUNTĂ.PROVINCIE.NOAPTE-(FLASH-BACK)
LĂUTARUL apare în centrul unei hore încinsă cu
foc la o nuntă pur românească de provincie cântând la acordeon împreună cu
taraful melodia dansului popular "Ciuleandra".
8.EXT.CLASĂ-ZI
Corneluş apare la o festivitate de premiere
şcolară purtând o coroniţă de premiant pe cap.
9.EXT.CURTE-NOAPTE
ROXANA stă în uşa casei nedumerită privind
alaiul ciudat care îi umple curtea, cu mâinile în şold şi dând din piciorul
băgat în papucul rupt ca şi cum ar bătea ritmul, cu aer moralizator, dar
fericită că soţul s-a întors în cele din urmă teafăr acasă...
ROXANA
(căutându-l cu privirea pe COSTEL)
Superclei ai luat dragă? Ai băut?
COSTEL
Am uitat, dar uite ce
am adus în schimb şi n-am băut încă nimic! Ţi-am adus un cadou! O surpriză!
Imaginile sunt dezolante, pe fondul muzical al
melodiei lui Mădălina Manole “Suflet gol”.
Camera cade pe boschetarii obosiţi oprindu-se pe AURICĂ CHIORU care dormea pe
asfalt acoperind pătura de nea ce se aşterne uniform.
ROXANA
Da băiatul ăla ce caută pe jos hai
ridicaţi-l şi intraţi să facem cunoştinţă. Pe vremea asta nici un căţel nu stă
afară.
COSTEL
Eu mă duc după FAION.
ROXANA
Da ăsta cine mai e, pe cine mai aduci? FAION..interesant
nume sună ca Faria, abatele.
COSTEL
(încântat)
Ai nimerit-o, e şi el un fel de abate, FAION e
mentorul meu.
COSTEL pleacă după FAION iar ceilalţi intră pe
holul casei, la căldură. Un termometru pe hol (detaliu) arăta 10 grade celsius.
Chioru era dus pe braţe de GICĂ, ajutat de ION şi de NELU , şi aşezat pe
un covor. ANGELA striga înăbuşit căutând pe cineva care să o asculte:
ANGELA
Criminalul, ştiu cine e, a vrut să mă omoare.
Dezorientată, ROXANA umbla fără idei până se
întâlni cu SORIN. Atunci privirea ei nedumerită se transformă în zâmbet fermecător
fericită că în sfârşit recunoaşte pe cineva în propria casă şi spuse
ROXANA
Sorine de ce n-ai mai trecut pe la noi, am uitat
şi cum mai arătai? Ce mai faci?
SORIN
Ce să fac, în sfârşit v-am găsit!.
GICĂ MECANICU
Da noi ce avem de reparat pe aici, unde sunt
maşinile de tipărit?
Auzindu-i vocea ROXANA se întoarse şi mai
încântată.
ROXANA
Domnu GICĂ şi dumneata erai aici? iartă-mă că nu te-am văzut până acum. Da
ce aveţi de mutat vreun atelier?
SORIN
(glumeţ)
Am venit cu COSTEL care vrea să să ne vândă
dar până vine el să lămurească treaba cred că ar trebui să ne spălăm şi să
căutăm ceva haine vechi prin podul ăsta mare! Pe Cântăreţu' l-ai văzut?..., cred că a intrat la
baie.
10.EXT.PARC FAION-NOAPTE
COSTEL ajunse din nou la tabăra lui FAION care
stătea lângă câine cu picioarele goale într-un lighean cu apă fierbinte şi cu o
carte veche în mâini. Afară ningea plăcut iar zăpada se aşternuse de un
centimetru. O găleată de tablă plină cu zăpadă este lângă foc.
COSTEL
Ce faci nea FAION?
FAION
Ce întrebare mai îi şi aista? Nu vezi, ieşti
chior, stau la focul sacru şi mă încălzesc. Frigul te ia de la picioare
şi fierbinţeala de la ţeastă.
COSTEL
Eu te întreb prin ce mai faci şi ce se vede şi ce
nu.
FAION
A..! iaca azi oi mai pus ceva negurî pi mini vezi,
şi tot chitesc umbre mereu până oi deveni şi ieu tot o umbră. Nu cred că mai
avem mult nici ieu nici Negrău aista, orbim împreună. Acu văd ca prin ceaţă şi
aud doar prin foşnetul copacilor. Da o sî roimu amândoi, om şi câne până la
lună pi cărarea aista făcută di noi doi. Cărarea cânilor şi a oamenilor spre
aceeaşi soartă. Cânele, di când îi pui îşi cată stăpân aşa cum omul îşi cată di
muncă, dacî nu-l dibuieşte stă haiduc pi coclauri, scormoneşte prin murdării.
COSTEL
Ba eu cred că umbrele de care spui sunt lumini pe
care le tot pui pe dumneata ZI de zi până devii tot numai o lumină. Nea FAION
te rog să vii la noi cu tot cu Negrău i-am spus soţiei că vin să te iau şi te
aşteaptă la ceai. Avem nevoie de dumneata pentru mai mult timp.
FAION mişcă din cap nemulţumit, ridicându-se şi
deschizînd uşa la magazia de tablă şi arătând spre cărţi.
FAION
Şi cu aistea? Dar cu focul sacru pe care l-oi
aprins de când m-am aciuat pe aci şi iarnă ori vară nu s-a stins?
În mijlocul magaziei, un jilţ era înconjurat
numai de cărţi de la podea până la tavan, iar pe partea dreaptă era un cufăr
vechi.
11.INT.NOAPTE CASA,FAION.NOAPTE
În timp ce FAION povesteşte apar imagini cu
interiorul unei case plină ochi de cărţi care încep să ardă după ce FAION care
stătea aşezat pe jilţul lui semnează un act. În timp ce focul se înteţeşte,
şobolani aleargă speriaţi printre cărţile ce ocupau aproape tot spaţiul.
12.EXT.PARC.FAION-NOAPTE
FAION(OFF)
Aista îi averea mea, numai cărţi rare, tot ce oi
putut să scap. Comuniştii mi-au mâncat viaţa prin închisori iar ăştia de acu,
mi-au luat casa şi cărţile mele, munca mea de o viaţă. Am pus pecete pentru
drepturi de autor şi iei cu notarul lor mi-au pecetluit viaţa. Sistemul care ne
guvernează îi o cârdasie din fosta nomenklatura, rechinii finanţelor,
falşi democraţi şi securitate. Toţi îs trădători di neam. Avem de-a face cu un
abominabil hibrid, fără precedent în historie…zicea un prieten al mieu.
FAION îşi face cruce la piept.
COSTEL
Am acasă mai mulţi băieţi, îi trimit cu un căruţ
să te mut cu totul de aici. Îl iei şi pe Negrău cu dumneata. Luăm şi nişte jar
acum într-o cutie de tablă că acasă avem sobe cu teracotă şi vatră.
COSTEL puse repede cu mâna nişte jar, fără să se
ardă, într-o cutie de tablă găsită aruncată pe jos printre gunoaiele ce
înconjurau mica tabără a bătrânului..FAION se încalţă, îşi pune cojocul şi îşi
trage clopul pe urechi după care pipăie în întuneric după toiag.
FAION
(în timp ce se ridică în toiag)
Vine Kogaion la Gebeleizis nu Gebeleizis la
Kogaion. Hai să mergem ca să
nu mai baţi drumul mereu până la mine, şi mi-a plăcut mult vorba ta, aia cu
lumina. Hai Negrău, ghia la oi. Să îmi aduci şi jilţul şi cufărul. Cărţile,
sloavele şi Negrău sunt prunciii miei.
Negrău se ridică chinuit şi porni cu greu,
bătrâneşte aproape de stăpânul său.
13.EXT. STRADA FLORILOR-NOAPTE
Ajung pe stradă până în dreptul porţii, de unde
se văd cele patru steaguri de la poarta lui GORE. FAION cugetă cu voce tare
după ce se chinui câteva clipe ca să desluşească prin ceaţa vederii lui rostul
şi semnificaţia acestor flamuri.
FAION
Nu de flamuri o dus poporul nostru nevoi ci de
solidaritate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu