De obicei prefer sa nu public pe acest blog decât articole proprii sau pareri care îmi aparţin. Dar din când în când mai fac şi excepţii.. Spre exemplu, mai devreme am publicat din solidaritate articolul unui jurnalist adevărat de investigaţie, poate singurul ziarist veritabil care a reuşit să mai supravieţuieasca într-o lume a compromisului , minciunii şi intereselor nemăsurate .Citind ce scrie pe blogul lui personal este clar de ce acest om nu mai poate scrie în presa centrală ?. Acest erou se numeste Ştefan Dumitru Afrimescu iar articolul "Jaf la drumu’ ăl mare pe “carca” romanilor!" oglindeşte modul sincer şi curajos de a face presă într-o ţară unde au rezistat până acum doar ziariştii de faţadă care scriu doar la comandă pentru un mogul sau altul sau cei proveniţi din diferite sfere de interes economic sau politic. .
Sferele de interes din presa românească s-au împărţit de mult. Publicaţiile independente dacă au existat vreodată au sucombat marginalizate şi sabotate. Ziariştii obiectivi şi agresivi pe calea adevărului au dispărut încercând alte căi de supravieţuire mai libertine dar şi mai puţin periculoase.După lovitura de stat din 1989 presa din Romania a fost ucisă din faşă. Un exemplu edificator este următorul: Imediat după decembrie '89 un grup de tineri revoluţionari entuziaşti din uzina Vulcan Bucureşti , în loc să alerge după carnete de erou sau după alte avantaje politice au hotărât sa scoată o revistă a adevărului pentru ce a fost şi pentru ce va urma.Revista se numea " Vulcanul" şi devenea încet lava mistuitoare împotriva unui trecut ruşinos securisto-comunist.Din păcate tinerii nu prea ştiau că luptă împotriva salamandrelor şi cameleonilor care aveau de mult timp planul lor de viitor bine pus la punct. Revista a fost sabotată în primul rând de directorul Pelle care ulterior am aflat că era primul securist al uzinei.După aceea au început să apară prin ţară ca după ploaie ziare şi ziarişti :Zig-zag, Expres, Oglinda, Ziua, Cristoiu, Nistorescu, Roşca Stănescu etc. Toţi şi-au făcut plinul urmărindu-şi aceeasi cale a compromisului şi minciunii iar rezultatele intoxicării lor se văd din păcate acum in societatea românească. Doar solidaritatea adevăraţilor luptători ar mai putea schimba ceva în batjocorita şi tălhărita Românie.Valori avem dar nu şi solidaritate.Un alt exemplu edificator :anestezia Proclamaţiei de la Timişoara.
Domnul Afrimescu din câte am înţeles datorită modului radical prin care redă adevărul trăieste marginalizat şi fără bani.Un gladiator solitar în faţa crocodililor.
În urma articolelor publicate în ziare naţionale şi locale, Ştefan Dumitru Afrimescu a fost dat în judecată de peste 60 de ori, iar sumele pretinse au fost de câteva miliarde de lei vechi. „Cel mai mult mi s-au cerut şase milioane de dolari în procesul ARO Câmpulung, şi cel mai puţin, 80.000 de lei noi”, îşi aminteşte jurnalistul. „Am adoptat o presă de investigaţii şi anchete şi prin jurnalism am reuşit să schimb mai multe decât prin poezie. Pot spune că presa m-a ajutat să schimb ceea ce nu a reuşit poezia”, spune jurnalistul poet.
Parcă aş fi ciumat!
Încerc să înod firul de-acolo de unde îl dusesem în seria de articole despre Mogulii media şi trepăduşi lor. E-adevărat că în Romania nu mai există presă independentă, aşa cum nu mai există nici presă de investigaţii. Există presă de scandal, un "soi" de presă economică, presa mascată de partid (de regulă plătită de Putere) şi o imensă şi periculoasă tendinţă de tabloitizare generală a mass media romană. Invesitorul în media care încercă să rămană în afara jocului politic este "mancat": mai întai hărţuit, făcut franjuri şi finalmente, pus lacătul şi închis. Jurnalistul independent sau cel echidistant, jurnalistul autentic, este tot mai izolat de către ceilalţi "confraţi". A ajuins să fie considerat ca un ciumat.......http://afrimescu.blogspot.com/2010/11/parca-as-fi-cimat.html
Parcă aş fi ciumat!
Încerc să înod firul de-acolo de unde îl dusesem în seria de articole despre Mogulii media şi trepăduşi lor. E-adevărat că în Romania nu mai există presă independentă, aşa cum nu mai există nici presă de investigaţii. Există presă de scandal, un "soi" de presă economică, presa mascată de partid (de regulă plătită de Putere) şi o imensă şi periculoasă tendinţă de tabloitizare generală a mass media romană. Invesitorul în media care încercă să rămană în afara jocului politic este "mancat": mai întai hărţuit, făcut franjuri şi finalmente, pus lacătul şi închis. Jurnalistul independent sau cel echidistant, jurnalistul autentic, este tot mai izolat de către ceilalţi "confraţi". A ajuins să fie considerat ca un ciumat.......http://afrimescu.blogspot.com/2010/11/parca-as-fi-cimat.html
Salut! Mulțumesc pentru navigarea în paginile mele! Pe cât văd sunteți conectat la actualitate și la cele întâmplate în trecut. Mi se pare că există o viziune cam paseistă, idilică. Trebuie să aveți echidistanța necesară pentru a adopta o atitudine obiectivă și, din câte văd, tocmai ea lipsește...Toate cele bune
RăspundețiȘtergereBună ziua,
RăspundețiȘtergereAr trebui să fiţi mai exactă în ceea ce scrieţi. Sau mă rog, mai completă. Nu ştiu la cine vă referiţi. Comentariul este pentru autorul acestui blog sau pentru articolul preluat? Cui se adresează sfaturil dvs. dle., dnă. sau dră. Luana? Autorului articolului sau posesorului acestui blog? Toate cele bune-ş.d.a.
Luana Aldor
RăspundețiȘtergereDesi încerc sa traiesc la modul prezent realizez si eu uneori ca înca sunt din pacate puternic ancorat de trecut.Si ma refer aici la anul 1989 când mi-am lasat sperantele pe minti bolnave.Atunci a fost big-bangul românesc singurul reper la care unii dintre noi se vor raporta o viata. Atunci tara asta atinsese un punct de echilibru credeam eu si parea pe drumul cel bun. Mie personal mi-au trebuit multi ani ca sa realizez ca nu a fost asa si acum ma simt vinovat si îmi fac mea culpa pentru prostie , credulitate si conformism. Am mai învatat ca oamenii cinstiti pierd, sunt huliti si purtati prin tribunale iar ceilalti ;smenarii, demagogii ,excrocii sunt profitorii de drept ai acestor vremuri.Echidistant pot fi dpdv politic pentru ca din pacate toate partidele sunt o apa si un pamânt iar atunci nu ma pot bucura nici macar ptr. dreptul la vot pe care acum îl consider inutil la fel ca înainte de 89 .Este ca si cum nu ar exista. .Dar nu pot fi echidistant atunci când vad monopolul nesimtirii constitutionalizat în toate domeniile si când toata presa este partinica pentru un interes sau altul. Politica unidirectionala nu are ce cauta in presa nici la Adevarul nici la B1 Antena1 sau Realitatea.Necazul este ca profesionisti de calitate sunt obligati sa lucreze pentru a-si putea plati ratele pentru un mogul sau altul iar daca vor sa isi faca meseria in spiritul ideii de adevar sunt lasati pe drumuri si marginalizati.Ultimul exemplu si pilda este Adevarul lui Patriciu.
Multumesc pentru vizita si dialog.Caut si eu un proiector si ti-am citit sfatul.
ş.d.afrimescu
RăspundețiȘtergereMie îmi era adresat postul precedent al Luanei.
Ce parere aveţi despre concedierile şi demisia in masă de la Adevărul ? Nu cumva este cea mai buna dovada a mizeriei din presa nostra ? Iar exemple sunt nenumarate.
Bună seara,
RăspundețiȘtergerevă scrisesem un cometariu, dar din păcate, l-am pierdut din neatenţie. Un comentariu în care vă atrăgeam atenţia că aţi putea trage suporta nişte consecinţe pe care nu le meritaţi, scriind despre mine, articolele sau cărţile mele apărute. Am adversari mulţi şi puternici, care nu se vor da în lături să vă atace şi pe dvs. Şi nu cred că meritaţi aşa ceva. Revenind la întrebările dvs din comentariu, trebuie să vă spun că în toată mass media din Romania este o adevărată degringoladă, creată de starea jalnică a clasei politice şi a societăţii roamneşti în general. Patriciu nu este nici el o excepţie de la regulă. Eu am lucrat la Adv. prin 2008 ceva mai mult de 7-8 luni. A trebit să plec datorită echipei redacţionale în frunte cu Ion M.Ioniţă care pe-atunci făcea toate "jocurile". Acum probabil că jocurile sunt făcute de Corina Dragotescu, o apropiată a locatarului de la Cotroceni. Trebuie să vă spun că Adv. nu este la prima situaţie de acest gen. Prin vară, odată cu venirea noului director general Peter Imre, mai plecase o garnitură, în frunte cu Ciocazanu. Înseamnă că acum a plecat şi garnitura a doua, indezirabilă noi conduceri. Totul depinde nu de garnitura nou-venită, ci de conducerea recent instalată. Oricum, I.M. Ioniţă v-a continua să rămană tot senior-editor, iar Corina Drăgotescu tot red.-şef.Din cate am înţeles, Adv. Holding a obţinut licenţă şi pentru audio-vizual, respectiv radio-tv, dotat cu 40 de televiziuni locale, iar director a fost numit Alexandru Sasu. Prin urmare, garnitura plecată de la Adv s-ar putea să duce la Adv tv. Rămane de văzut ce va mai urma. Cert este că Sasu este PSD-ist, şi că fost director al TVR, numit de PSD. Toate cele bune şi scuze pentru eventualele... "agramacalităţi"!
afrimescu
afrimescu
RăspundețiȘtergereDacă aveţi adversari mulţi şi puternici e primul semn că sunteţi şi dvs. puternic dar că aveţi nevoie şi de prieteni.Avem nevoie de mulţi prieteni pentru a mai putea schimba ceva acum după 21 de ani.
Ştiaţi că Eminescu, membru al Partidului Conservator, a scris foarte frumos despre trupele române când acestea au trecut Dunărea, în 1977, pentru a lupta pentru independenţa ţării ? Un alt membru al aceluiaşi partid i-a reproşat poetului tonul sărbătoresc al articolului. Nu trebuia să scrie aşa, fiindcă la putere era Partidul Liberal. Eminescu i-a replicat că interesul naţional este mai presus de interesele mărunte de partid. De altminteri, se ştie că marele om şi poet n-a împărţit niciodată cu nimeni masa lui de brad : a scris numai din inimă, din convingeri adânci, urmărindu-şi marile idealuri. Niciodată pentru bani. Niciodată la comanda altora. Este o lecţie de care majoritatea ziariştilor de azi şi toţi politicienii nici măcar n-au auzit. Nu greşesc dacă spun că Eminescu este supremul nostru model moral.( citat Serban Tomsa )
RăspundețiȘtergereSper că nu credeţi că fabulez. Vă mai spun că nu sunt doar puternici, ci şi diabilic de perverşi, cu reale "calităţi" şi posibilităţi de perveitire a tot ce înseamnă personalitate, adevăr, valoare, onestitate, autentic, în reversul semanticii acestor noţiuni. Mai mult, merg paaă acolo, încat îşi însuşesc fără nicio jenă aceste atribute, spunand despre tine că eşti ceea ce sunt ei, inversand astfel caracterele, scara valorică şi tot ce ţine de personaltatea adversarului. Primul lucru pe care-l fac este să-ţi îndepărteze prietenii şi să-ţi vicieze sistemul de relaţii. Apoi să te lase fără loc de mncă. Ultimul "bastion" atacat este intimitatea: iubita, soţia, copiii şi familia dacă ai neşansa să deţii şi aşa ceva. Odată rămas fără prieteni, fără loc de muncă şi fără familie, pană la marginalizare nu mai au decat un pas: "tocatul" mărunt sau săpatul la temelia carierei tale pană acolo unde dacă nu reuşesc să ţi-o distrugă te determină să ţi-o distrugi singur, cu manuţa ta şi zi de zi, pană ajungi să crezi tu însuţi despre tine că eşti excat aşa cum te descriu ei. Urmează "fiertul" în suc propriu şi la foc mic. Din acel punct, pană la a deveni o legumă nu mai ai nici măcar un pas. Recunoaşteţi cumva metodele? Şi-atunci cum să mai cred că s-a schimbat ceva în ţara asta? Sau, cum să mai cred măcar, într-o schimbare relativ apropaită? Şi la fel de relativ, în bine? Cu prietenie-ş.d.afrimescu
RăspundețiȘtergereAfrimescu
RăspundețiȘtergerePe dvs. v-au tot târât prin tribunale şi ameninţat.Şi eu consider că sunt o victimă a sistemului pe ideea "Cine nu e cu noi e împotriva noastră".Mai mult ca oricând acum dacă nu intri cumva în sistemul corupt mai ales dacă încerci să faci afaceri pe cont propriu eşti terminat.Toată viaţa am fost considerat un anarhist iar atăta timp cât văd ce se întâmplă pe faleza noastră tot anarhist voi rămâne.
A plătit cineva vreodată pentru hoţiile semnalate de dvs. prin ziare sau doar s-au agitat un pic apele ? Aveţi informaţii în acest sens ? Mai ştiu că cea mai bună apărare este atacul.Care sunt domnule perverşii ăştia ai dvs ?De ce nu scrieţi o carte despre toate aceste metode de teroare actuale?
Bună ziua.
RăspundețiȘtergereAş vrea să nu vedeţi în mine un paranoic. Tot ce am scris nopatea trecută nu însemnă nici măcar 10% din păţăniile mele în lupta cu sistemele. Pentru că nu este vorba doar de un sistem, ci de un numar dat de fiecare structură a statului. Desupra tuturor tronează sistemul politic, patronat de o clasă politică cel puţin iresponsabilă. Din păcate nu sunt nici măcar un anarhist asemenea dvs. Sunt doar un ins, care în ciuda situaţiilor prin care am trecut am rămas cat se poate de normal. Mult mai normal decat majoritatea confraţlor din breaslă. M-aţi întrebat dacă a "plătit" cineva vreodată pentru hoţiile semnalate de mine prin articolele publicate. Ei bine, da. Am să-i enumăr chiar cu riscul de a vă plictisi. Primul interlop cu care am avut de-aface a fost un "oarecare" Tibi Iordache, fost patron al unui joc piramidal din Piteşti. Am pus ghhilimele, la oarecare, întrucat era judecător, apoi a trecut în avocatură, şi a sfarşit prin a fugi în State. S-a întors în ţară după 10 ani, acum cateva luniîn urmă. În State nu a fost în stare să facă decat ...taximetrie. Nu a făcut "parnaie", dar cei 10 ani de exil consider, că pot echivala cu 4-5 ani de puşcărie. dar, în urma apariţiei listelor cu beneficiarii sacoşilor cu bani peste rand am deranjate sute de VIP-uri locale, aflate pe acele liste: poliţişti, procurori, judecători, primari, funcţionari şi înalţi funcţionari publici parlamentari, înclusiv procurorul general al Romaniei la acel moment Uglean. UJnii dintre poliţişti au fost dezbrăcaţi de unforme, unii dintre procurori şi judecători au fost nevoiţi să treacă în avocatură, alţii nu au mai fost promovaţi în grade sau funcţii cate 10 ani. Niciunul însă nu a mai înapoiat banii victimelor spoliate, iar închisoare a făcut un altul care era cel mai puţin vinovat, care-mi oferise listele şi înapoiase şi banii păgubiţilor (Minu Bădoi), care a stat după gratii vreo 4 ani şi 6 luni. Alţii subiecţi au plătit cu funcţile: Aurel Cucu, fost preşedinte al CJ Damboviţa a fost dat afară din PSD la ora 9,00 a zilei în care a apărut articolul despre afacerile pe care le făcea cu banul public, iar cateva săptămani mai tarziu a fost mazilit şi din funcţia de şef al CJ. Nicolae Oiţă Marinescu, patronul Lactag din Argeş se află de aproape 2 ani după gratii pentru evaziune,spălare de bani, fals, uz de fals şi instigare la uz de fals. Va mai rămane după gratii încă cel puţin 1 an şi 6 luni.
Primarul Nici primarului Piteştiului Tudor Pendiuc nu-i este foarte "moale". Şe el a fost pană acum audiat de către DNA de cel puţin vreo trei ori. La fel nici preşedintelui CJ Argeş, Constantin Nicolescu, fost senator şi şef al Comisiei de Control SIE din Senat. Şi el a fost audiat tot de vreo trei ori la DNA. Pentru cei doi este o chestiune doar de timp dar şi de anumite conjucturi politice, pană vor fi traşi la răspundere. Decamdată dau doar cu subsemnatul pe la DNA. Mai sunt şi caţiva primari care datorită articolelor mele au pierdut alegeriledin 2008 şi sunt audiaţi la diferite Parchete şi pe la DNA: ex-primarul comunei Bradu, Mihai Zamfir, pentru terenurile de la Autostradă, şi cele de sub Metro; primarul Topoloveniului săltat de cateva ori de la dociliul şi-apoi eliberat, acum aflat în stand by; primarul comunei Albota. cercetat de DNA, un fost primar PSD al Campuluingului poreclit "pliculeţ", care a pierdut alegerile din 2004; şi lista continuă cu ex-directorul Penitenciarului Colibaşi, magistrat Bălăşoiu, cu ex-minstrul Justiţiei Stănoiu, cu fostul şef al DGP doctorand al lui Stănoiu, cu fostul şef al Spitalelor din sitemul Penitenciar, dr. Burea Cu Oprişan, descoperit de subsemnatl ca fost colaborator al Securităţii cu consoarta lui Vacăroiu, mazilită de la şefia unei Agenţii de supraveghere a CNVM, unde încasa un salariu dublu celui al lui Văcăroiu din fruntea Senatuluimai pot continua cu dovedirea unor impostori ai Revoluţiei.
PS: Continuare într-o postare ulterioară.
Acei perverşi sunt prietenii celor enumeraţi, rudele, anturajele, oamenii lor de încredere, consilierii, o parte dintre salariaţi şi destui de mulţi confraţi din presa locală. Editarea unei cărţi cu aceste cazuri ar presupune o anumită sumă de bani şi redeschiderea unor noi procese.Dar principală problemă rămane suma necesară editării cărţi. Ca să vă mai dau un exemplu spre edificare: mi-a fost torpilat pană şi dosarul de intrare în USR (Uniunea Scriitorilor), deşi am trei cărţi apărute şi un volum colectiv, apărut urmare a unui concurs de poezie organizat de Editura Albatros. Acestora li se adaugă şi cronicile de rigoare apărute în presa centrală şi nu numai.
RăspundețiȘtergereÎn locul meu a intrat altcineva, care a onorat pe cine trebuia cu 1000 de... euro!Cu prietenie ş.d.afrimescu
PS: Se pare că nu post posta acest come
Afrimescu
RăspundețiȘtergereDacă aş fi rămas ziarist cred că urmam acelaşi drum ca dvs sau intram pe sport.Pe undeva chiar vă invidiez şi regret că nu am urmat împreună acelaşi drum.Că nu ne-am întâlnit până acum. Asta este adevărata presă de investigaţii.Trebuie să fii un fel de poliţist intelectual şi incoruptibil.Un fel Mile Cărpinişan în faţa bombelor dumnezeu sâ îl ierte.Frica să fie la ei.Dar ştiu că nu este deloc uşor.Eu am câteva caracteristici care mi-au adus numai necazuri: îmi este frică să nu îmi fie frică şi sunt prost numai cănd vreau eu.Vreau să fiu corect şi cinstit dar din păcate nu am reuşit mereu din diferite motive în primul rând financiare.
Dar trebuie să ne adunăm cumva şi să producem tremurat şi găuri negre.Cu prietenie oricând.
Ce cred, în ce mai cred şi cu ce costuri
RăspundețiȘtergerePentru a reprezenta cu adevărat o forţă, ar trebui să facem ceva special. Ceva ce nu a mai fost făcut de nimeni pană acum. După cum ştiţi presa este totuşi o putere în oricare ţară din lume, deci şi-n Romania. Depinde doar de cine e făcută şi de cum este făcută. Eu ştiu cum să o fac, dar nu ştiu cu de unde bani. Ne-ar trebui un ins cu destui bani, dispus să investească în media, care să nu se aştepte la caştiguri mari şi mai ales imediate. Un ins desfundat la minte, de încredere şi care să mai creadă încă în oamenii de calitate, în profesionişti, dar fără nu ştiu ce orgolii, în constructori de idei, de inedit, de frumos, de viitor, de trăinicie, de durabil. Am evitat anume "absolutul", pentru că nu cred în el, aşa cum nu cred în infinit. Sau în perfecţiunea pe Pămant. Cred doar în ceea ce pot atinge, gusta şi pipăi. Cred şi-n oamnei, vedeţi? Încă mai cred în oameni, deşi... La fel mai cred şi-n prieteni, fără de care nu cred că e posibilă existenţa. Cred în familie, deşi nu mai am aşa ceva. Nu mai cred însă, că poporul ăsta se va mai face bine prea curand. Că va performa în vreun domeniu. Că v-a şti vrodată să distinga adevărul de minciună. Că-şi v-a preţui vreodată propriile-i valori sau că v-a şti vreodată să şi le "exploateze", punabdu-le la treabă. Le va prefera întotdeauna cat mai departe de sine, cat mai înstrăinate. Cu toate acestea nu v-a ezita să şi le asume, să se mandrească , deşi nu a v-a mişca un deget pentru a şi le păstra. Ar prefera mai de grabă să le ştie după gratii, decat să lupte pentru a şi le apropia. Şi pentru că toate au un cost, preferă să nu le aibă, decat să accepte costul. Păstrarea unor valori precum Cioran, Eliade sau Ionesco, presupunea nişte costuri, care puteau însemna răsturnarea unui Regim, poate chiar a unui Sistem, pe care această naţie nu a fost dispusă să le accepte. Pe alţii precum fostele elite politice interbelice le-au preferat pe după de gratii sau la Canal. Ca de altfel şi pe Noica. Pe Blaga şi Arghezii i-au preferat interzişi ani de-a randul, iar pe Labiş, sub roţile tramvaiului. Indiferanţa acestui popor, laşităţile, inapentenţele pentru frumos, pentru durabil şi valori l-au adus aici, unde se află, acum. Într-o încremenire vecină cu disperarea, într-o rătăcire continuă asemenea evreilor, după fuga din Egipt.
Domnule Afrimescu, sa speram ca cei cativa de "v-a" cu sensul de viitor si repetati la atat de mica distanta unul de altul, nu reprezinta decat o scapare din goana calului. Altfel, n-as putea sa va pretuiesc discursul. Nu ma lasa "v-a-urile" alea...
RăspundețiȘtergereBună seara dnă (dră), Luana.
RăspundețiȘtergereExistă doă explicaţii: 1)-am oarece probleme cu tastatura şi 2)-scriu şi trimit direct fără a mai corecta. Scuze dacă a deranjat atat de mult, încat aţi simţit nevoia unui comentariu. Oricum vă asigur că, nu este vorba de necunoaştere. Sau, dacă vreţi s-o luaţi drept necunoaştere, nu aveţi decat.