Tigrul din Europa

Am zburat într-o pasăre
M-am îmbarcat pe o balenă

Am mers sub pământ cu o râmă

Pe pământ am alergat într-un tigru

Toate substantivele animale de pe pământ aveau motor !.( Gabi.C)

Am ajuns în urmă cu niscava ani  din întâmplare la una dintre marile grădini zoologice ale continentului meu adoptiv.  În incintă girafele ne priveau de sus dispreţuitor, iar maimuţele resemnate  se  distrau copios pe seama reacţiilor noastre de nedumerire, produse atunci când ne aratau proeminenţele şi părţile moi ale trupurilor lor plictisite.

Standardele europene erau respectate în cele mai mici amănunte. Habitatul, strict natural, conform normelor UE. Dar deşi avea condiţii de locuit şi de trai europene, tigrul căuta disperat o ieşire.. Mi-a transmis telepatic, că nu îi este respectată intimitatea, dreptul la vânat fiindu-i furat de gorile şi cameleoni iar el se simte ca la Big Brother în emisiunea aceea stupidă care a prins un întreg univers, o întreagă civilizaţie..Ochii lui frumoşi, dar trişti căutau libertatea junglei africane, a deşertului asiatic sau al zăpezilor siberiene. Tigrul cerea din priviri globalizare, în sensul liber al cuvântului. .Degeaba are condiţii, dacă nu poate vâna sau alerga în voie, dacă nu îşi poate face o familie pe gustul lui, cu tigroaicele lui şi în spatele tufişurilor alese de el..Căuta câmpul cu gazele, unde orice fotograf sau vânător rătăcit poate deveni oricând un prânz copios sau o alternativă la cină. Mi-a mai comunicat că nu îi plac oamenii,.iar eu l-am înţeles şi am încercat să îi explic că nu sunt toţi periculoşi, aşa cum crede el. Privind spre el de departe, ca  un prieten vizitator căruia îi este limitat dreptul la comunicarea cu un   condamnat  nevinovat, am remarcat urmele săpate prin pământ şi betoane spre ceea ce el aspiră neîncetat într-o deplasare continuă şi sacadată. I-am privit ore întregi, în truda lui de a găsi o scăpare. Nu a stat o secundă, şi din ce am observat , cred că nu stă de o viaţă. Sunt sigur că de la trezirea primelor instincte face încontinuu  aceeaşi şi  aceeaşi mişcare, căutând mereu o ieşire, visând perpetuu evadarea dintr-un paradis artificial, creat de alţii pentru el. Nu am crezut  vreodată că paradisul se poate transforma într-o banală şi stupidă puşcărie. Când nu ai vreo vină orice izolare devine automat stupidă, absurdă. Răbdător şi tenace aşteaptă să apară undeva o gaură în gard, o lumină undeva la capătul penibilului tunel.

Dar între el şi libertate este un ocean de duşmani necunoscuţi, lacomi, profitori şi egoişti.
Adio obiceiuri, ritualuri, prieteni şi duşmani, adio libertate.

Undeva prin grădina aceea imensă  leul un alt rege care a abdicat  răgea înfricoşător , sfâşietor.

Când am plecat din zoo, un îngrijitor  pulveriza în urmă-mi spray cu miros de libertate bun şi împotriva ţânţarilor.
..................................................................................................................................................
 Cred că fiind dincolo de gardul închisorii sunt liber, dar realizez că de cealaltă parte se află un tigru, care măsoară, cu tainici paşi egali, timpul şi spaţiul captivităţii. Ochii lui galbeni şi mari, în care se oglideşte eternitatea libertăţii, mă obsedează. L-am privit în ochii hipnotici mult timp iar frustrările lui au devenit coşmarurile mele . Tigrul intrase complet în mintea mea ca o ultimă variantă de a se elibera şi atunci creierele ni s-au contopit, şi am realizat că în mine nu intrase doar el, fiara înlănţuită ci intraseră toţi tigrii care l-au zămislit, cerbii şi ţapii pe care el i-a devorat, păşunea din care s-au hrănit cerbii, pământul care a fost maică a ierbii, cerul care a dat lumină pământului, toate felinele înrudite cu el, motanii şi pisicile, marea şi muntele, jungla şi peşterile pe unde a vânat şi unde s-a odihnit.
 Ce s-a mai întâmplat nu mai ţin minte dar gardianul care mă păzeşte îmi povesteşte în engleză, privindu-mă cu entuziasm, ca pe cel mai bun prieten, cum am sărit gardul cu o zgardă mare şi o lesă în mâini şi odată intrat în cuşca tigrului le-am prins acestuia cu dificultate de gâtui gros, după care am tăiat lacătul gardului de sârmă ce împrejmuia habitatul şi am părăsit sub privirile înfricoşate ale vizitatorilor incinta marii grădini zoologice, timp în care răgeam cu disperare pentru cale liberă.. Am furat o dubă care părea că ne aşteptă de multă vreme cu cheile în contact şi cu poliţia pe urmele noastre am fugit spre cel mai apropiat codru. Dar, dezorientat şi în ţară străină am fugit împreună cu tigrul, eliberându-l în marele lor parc public şi că  încolţiţi fiind de forţele de ordine care ne vânau înspăimântate şi disperate am fost în cele din urmă împuşcaţi amândoi, om şi tigru. Tigrul a murit după ce a încercat să mă apere cu sălbăticie şi după ce a sfâşiat mâna acelui poliţist sau poliţiste care mă împuscase. Crede că îmi pierdusem conştiinţa a doua oară atunci când animalul, lovit şi el îmi lingea rănile. Eu cred că mi+o pierdusem pentru a treia oară.
 Rămas singur în spatele gratiilor am început să măsor tainic cu paşi egali timpul şi spaţiul eternităţii realizând pentru totdeauna că tigrul eram inclusiv eu , impreună cu cerbii şi iarba, munţii şi mările, jungla şi deşerturile felinele şi caninele, peştii şi nisipurile...

Nu ştiu ce nationalitate are ? Rus, olandez, belgian, indian...siberian, caucazian, argentinian? Este tigru in orice caz.


Gabi.C -republicat

P.S.

Prin Romania, la una din  grădiniţele zoo,  un cetăţean turmentat, un   tuciuriu, a încercat să agreseze tigrul chiriaş la stat în încercarea lui bahic genetică de a-şi manifesta supremaţia fără a tine cont de frustrările şi  aspiraţiile tristului animal .. 

-Bă io îs mai tare ca tigru.ăsta ! 

Următorul drum l-a făcut inconştient în salvare, până la cel mai apropiat spital fiind cu greu salvat de medici.