marți, 13 septembrie 2011

Mihaela Constantinescu. 25 ani. Visul meu frumos.

După ce a participat la masteratul pentru literatură olandeză, chiar în comitatul olandez Groningen, s-a apucat în amintirea antrenamentelor de tenis înfăptuite copilăreşte pe teritoriul Romaniei să bată tot ce mişcă în ţară, la tenis bineînţeles. Talent , din păcate irosit, care la vârsta prezentă ar fi trebuit să bată în lume tot ce mişcă conform talentului moştenit, dar din păcate consumat fără discernământ înainte vreme.Felicitări pentru marile victorii şi pentru titlurile de campioană, precum şi pentru cele două medalii de aur obţinute...în extremis.Ce mult aş vrea măcar, la vârsta mea să ating o medalie,...nu musai de aur ca asta ce a fost obţinută şi cu sprijinul prietenilor..Felicitări şi vezi că Wimbledon încă te mai aşteaptă.. dar nu prea mult. Orice e posibil încă la vârsta ta copilă.







P.S. 25 de ani. Ah Doamne de ce nu mai am eu anii ăştia? Mulţam frumos.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu