1.EXT.STRADA. MAŞINA GUNOI-NOAPTE
Mai multe camionete de mic tonaj ale primăriei,
cu bena neacoperită defilează pe stradă oprindu-se din loc în loc pentru
a ridica sacii de gunoi depozitaţi la marginea drumului. COSTEL lăsându-şi
trupa de şoc în grija umbrelor şi a lui SORIN se duse spre un gunoier în
salopetă, SEBASTIAN(35 ani), slab, blond, ochi albastri, deşirat, care
arunca doi saci de gunoi într-o camionetă acoperită cu o plasă ca un năvod. COSTEL
cu prestanţa lui de fost om de afaceri conservată intact îl abordează cu tupeu.
COSTEL
Vă salut! Am o rugăminte, trebuie să fac un
transport, mă ajutaţi şi pe mine? Plătesc.
SEBASTIAN
Vorbiţi cu şefu eu sunt ajutorul.
Observând şi auzind discuţia celor doi, din
cabina cu doar trei locuri coboară sprinţar şoferul care este şef pe maşina de
gunoi, ŞEFU, un bărbat puţin trecut de 50 de ani, cu părul aproape alb, ochii
albaştri, roşu la faţă ca racul fiert, rotofei şi jovial.
ŞEFU
Care-i manevra, ce trebuie să transportăm, de unde
până unde, cât dai?
COSTEL
Noroc şefu! Am de dus oamenii de colo, uite se văd
de aici dar mai am de luat câţiva de pe aproape după care mergem pe strada
Florilor care dă în Fericirii.
ŞEFU
Ăstia-s oameni zici
tu? He, he! Sunt nişte gunoaie, nişte scursuri ale societăţii, nişte putori
ordinare. Iete ai dracu' au şi lăutari după ei, unde mergeţi la nuntă?
He,he,he!
COSTEL
(nervos dar neavând
de ales)
Se poate ori nu se
poate? Facem afacerea ori ba?
ŞEFU
(scărpinându-se pe
cap gânditor)
Bă dacă erau oameni
nu aveam cum, da pe gunoaiele astea le băgăm în saci şi tragem plasa pe ei ca
să nu-i vadă poliţia, că mă arde. Astea sunt gunoaie mişcătoare înţelegi,
rebuturi ale societăţii, căcat, câini maidanezi.He, he..! Cât dai?
COSTEL
Două sutare merge?
ŞEFU
(gânditor)
Nu prea merge că
trebuie să împart cu ăsta(arată spre ajutor). Dai patru sutare şi te plimb
toată noaptea în tur de oraş. He,he,he..!
COSTEL
(ca şi cum ar avea şi
alte soluţii dar se grăbeşte)
Bine hai că mă
grăbesc trage maşina acolo la întuneric să îi luăm.
Şefu gunoier trage maşina în întuneric şi îi face
semne cu mâna ajutorului cum să procedeze cu noile gunoaie. Acesta numără 10
saci mari de plastic pe care era imprimat chipul patronului firmei de gunoi
Brutus, un ochelarist brunet, şi îi aruncă în camionetă după care împreună cu COSTEL
îi ajută pe toţi să urce începând cu LĂUTARUL care avea mănuşi fără degete la
ambele mâini şi se cam ciupise. Limba i se dezlegase dar sticla i se golise. Se
auzeau strident pe fondul sonor sirenele maşinilor de salvare şi poliţie ce
treceau grăbite pe drum.
COSTEL
(către lăutar)
Dacă vii cu noi să te bagi într-un sac de
sus, dacă te încurcă acordeonul îl bag în cabină.
LĂUTARUL
(în timp ce se urca în spatele camionetei.)
Vin şefu, că cred că e de bine, mi-a suflat mie SORIN
câte ceva de mata şi ieu am ureche muzicală nu jucărie, prind melodia din zbor
nu îmi trebuie mie note muzicale pe hârtie, adeca partituri. Şi dacă nu vin ce
fac că îngheţ p-acia să moară mă-sa!. Ăştia de la magaziile astea nu mă primesc
că am băutură, da eu fără sticlă nu pot că mi se înnoadă limba şi fac cârcei la
deşte. De ăsta nu mă despart nici mort(făcu două acorduri din clape)... că fără
el eram dus de mult!.
După ce urcă toată lumea, LĂUTARUL, MARIA, CÂNTĂREŢUL,
apare ca din senin ANGELA, femeia de 55 de ani cu părul răvăşit, ca
ieşită din minţi. Aceasta cară imensul geamantan. Ajutorul de gunoier o
priveşte insistent.
ANGELA
(disperată, ca o ultimă şansă)
Luaţi-mă şi pe mine, fie-vă milă că mor de frig ca
moşul ăla!.
SORIN
Da de ce nu te duci acasă păpuşa?
ANGELA
Asta e casa mea, valiza asta!
COSTEL
(către SORIN)
Hai s-o luăm doar nu o să lăsăm păpuşa asta cum
zici, în ger!.
SORIN
Da cum te cheamă scumpici? Hai sus, eu sunt SORIN. Pune sacu' pe cap.
în timp ce este ajutată cu eleganţă să urce
de către SORIN curtenitorul, ANGELA răspunde cu un uşor tremur din bărbie dar
ceva mai senină în priviri.
ANGELA
Angela !.
Toată lumea urcă în camionetă şi se bagă în saci
aşa cum au fost indicaţiile iar SORIN dă semnalul de plecare intrând şi el
ultimul în sac. Ajutorul aruncă plasa peste sacii plini după care se urcă în
cabină lângă COSTEL care stătea la mijloc între el şi şofer iar camioneta
pleacă. Din spate se auzi ordinul lui SORIN care strigă scurt.
SORIN
La cimitir! Capu'la fund!
2.INT.MAŞINA.GUNOI-NOAPTE
Şefu manevrează volanul degajat în timp ce
conduce şi parlamentează cu COSTEL.
ŞEFU
La cimitir să fie, dacă n-am învăţat carte mai rău
îmi trebuie!
COSTEL
(fericit că a găsit
maşină)
Domnule, carte nu
cred că n-aţi învăţat după câte văd eu, da’ oricât ai învăţa niciodată nu e
destul, e ca o picătură de apă într-un ocean.
ŞEFU
Poţi să îmi spui
Emil.
COSTEL
Îmi pare bine eu sunt COSTEL.
ŞEFU
M-ai ghicit Costele ai spirit de observaţie fin.
Profesia mea este de cibernetician de primă generaţie şi designer. M-am angajat
aici pe maşină după restructurare să optimizez procesul de încărcare şi
descărcare al gunoiului pe traseu, începând de pe stradă, până la groapa de gunoi.
COSTEL
Treabă grea.
ŞEFU
O să fac o lucrare pentru doctorat pe tema asta şi
voi ajunge d-l. doctor gunoier cibernetician.
COSTEL
Iese banu'?
ŞEFU
Aici, la gunoaie am salariu mai bun decât au cei
doi colegi ai mei care au mai rămas în cercetare. Păi ce să facem să
murim? Să moară dracu că e negru ca noaptea. Că dacă n-ai bani miroşi ca
ăştia pe care îi cărăm în spate, a gunoi ori a prost,he,he!
Conduce privind în lunetă.
ŞEFU
în ziua de azi
trebuie să fii şmecher, să faci compromisuri ca să te descurci, să-ţi meargă
mintea la tâmpenii altfel crăpi sau te urci pe Casa Poporului. Tre' să ai
obrazul gros şi curul tare! Uite colegul, ajutorul meu Sebastian, a fost
asistent universitar trei ani la politehnică, la chimie şi acum plimbă gunoaie,
asta e, ce să facem ..he,he!
Sebastian privea în gol urmărind parcă un punct
fix de pe parbriz.
COSTEL
( gânditor)
Să trăieşti înseamnă să supravieţuieşti, vorba aia.
ŞEFU
Trăieşti pentru o pereche de haine, vii pe lume
gol şi pleci îmbrăcat, aşa zicea una ieri la televizor dacă tot e să filozofăm.
Sebastian dă şi tu drumu' la radio. Hai că aproape am ajuns.
Sebastian porni radioul, la care se anunţa
starea vremii cu temperaturi sub zero grade şi cu ninsoare abundentă, după care
care privi către un punct fix pe parbriz şi rămase cu privirea acolo, mut şi
gânditor. Pe tot traseul copacii de pe marginea drumului erau retezaţi cum ar
fi loviţi de maşini sau tăiaţi pur şi simplu. ŞEFU conduce povestind, COSTEL
priveşte drumul, copacii tăiaţi iar Sebastian ajutorul se uită în gol, absent.
Trec în viteză pe lângă muzeul de istorie.
3.EXT.MUZEU.NOAPTE
În faţa muzeului DOI VAGABONZI tăiau cu
fierăstraiele două busturi de bronz care îl reprezentau pe Decebal şi pe Mihai
Eminescu. Lui Decebal îi tăiau capul.
4.INT.MAŞINA GUNOI-NOAPTE
Nimeni nu observă.
COSTEL
Nea Emile mi-e teamă să nu îngheţe oamenii în
spate pe frigul ăsta.
ŞEFU
Stai bă liniştit că în saci de plastic nu au cum
să îngheţe că se creează între jegul lor şi plastic un strat intermediar de aer
cald ca la termopane, e studiată treaba şi ăştia, beţivii ăştia sunt plini de
trăscău care îi ajută, mai e şi jegul lor de protecţie, dar ce atâta gargară
pentru căcaţii ăia, să ştii de la mine.. căcatul şi alcoolul nu îngheaţă. Eu
i-aş aduna pe toţi de pe străzi şi i-aş ...
..lăsând volanul şi mimând că trage cu
mitraliera, după care începu să povestească amintiri legate de boschetari..
ŞEFU
În tramvai, unu d-ăsta cu o pungă. Unei doamne i
s-a făcut milă de gunoi şi i-a dat nişte mărunţiş iar odiosul a aruncat cu
banii pe jos înjurând femeia că i-a dat bani puţini,..femeia aia la care eu
i-aş fi făcut altceva de bună ce era. Păi să nu îi dai cu bolovanu' în cap,
nenorocitul? Altul în spate, amicul lui făcea pe şmecherul şi cânta
porcoşenii..păi dă-l în hristoşii mă-sii că-mi venea să-i dau cu barosu-n
căpăţână de căcat ce e el, ce-s obligat să îl aud pe el în tramvai, să miros
putoarea lui?. Dacă le dai haine le faci un rău, le lasă, că nu le mai dă
nimeni de pomană , de aia umblă aşa jegoşi, ca să impresioneze lumea, nişte
beţivi ordinari.
COSTEL
Doar ei sunt de vină? Le ia banca casele şi gata, e doar vina lor. Îşi
pierd serviciile şi nu mereu din vina lor, protecţie socială ..calu ...
şi căciula!
În parbriz apare ca într-un film horror bastonul
roş-alb al poliţaiului. STOP. Control de rutină, şeful calcă frânele şi
opreşte. Şefu' îi mută rapid o canadiană de gunoier lui COSTEL pentru
deghizare. Sebastian se albeşte la faţă.
ŞEFU
(ordin către COSTEL)
Pune asta pe tine! Să nu dea de căcaţii ăia că dau
de dracu, mă dă afară de la gunoi.
POLIŢIST
Actele vă rog!
ŞEFU
(prezentând actele)
S-a întâmplat ceva?
Băgându-le lanternele în ochi celor din cabină şi
privindu-i atent.
POLIŢIST
Razie, căutăm un criminal în serie. Unul care omoară dromomani.
ŞEFU
Ce-s ăia dromomani?
POLIŢIST
Un fel de homeleşi.
ŞEFU
Ce-s ăia?
POLIŢIST
(dă din umeri neavând răspuns)
Dacă auziţi ceva sunaţi la 112! A fost otrăvit
unul acum în curtea azilului.
5.EXT.TUR.MAŞINA.GUNOI-NOAPTE
După care înconjoară maşina căzând cu
ochii(detaliu) pe mutra patronului firmei gunoierilor imprimată pe sacii ce
respirau vizibil în spinarea camionetei. Vizibil deranjat de mirosuri trage o
flegmă înspre saci pe mutra imprimată a lui Brutus , după care pleacă cu actele
în mânuşă spre şofer.
POLIŢIST
(înmânându-i actele şoferului)
Liber!
Sebastian ajutorul începu să zâmbească reţinut
ŞEFU
Dromoman e un fel de şobolan, ăştia habar nu au ce
caută, he, he,he!.
6.EXT.INTRARE.CIMITIR-NOAPTE
COSTEL şi SORIN aşteaptă discutând la portile
cimitirului. Un PAZNIC beat mort şi îmbrăcat în aceleaşi haine ca şi trompeta
Tucă, cu oaia veselă ca emblemă, apare să vadă ce vor cei doi care au coborât
dintr-o maşină de gunoi aşa târziu în noapte.
COSTEL
Bună seara! Avem şi noi pe cineva aici şi vrem să
îi facem o vizită.
PAZNIC
(turmentat)
După ora 19 vizitele
sunt interzise. Stop. Pe aici nu se
trece.
COSTEL
Da ce-i aici spital, ce trezim morţii? Ne aşteaptă
prietenul nostru.
PAZNIC
Da ce aveţi petrecere? Hai dă de o cinzeacă şi un
pachet de ţigări şi poţi să stai până dimineaţă. Da mai repede că închide la Non
Stop şi mă răzgândesc!
COSTEL se caută prin buzunare şi scoate nişte
bani pe care îi dă paznicului, care mulţumit deschide poarta metalică a
cimitirului lăsându-le calea liberă celor doi plecând apoi cu banii în mână
spre chioşcul de la intrare.
7.EXT.CHIOŞC.INTRARE.CIMITIR-NOAPTE
Aici pe lângă flori, coroane şi lumânări se
vindeau multe produse lumeşti printre care prezervative, ţigări şi băutură.
Toate acestea se vedeau expuse în vitrina magazinului. Paznicul deschise uşa
chioşcului şi intră.
8.EXT.CIMITIR-NOAPTE
Atmosferă sinistră, întuneric beznă pe alei iar
printre morminte ard din loc în loc focuri şi lumânări. În spatele crucilor se
ascund morţi vii, bărbaţi, copii şi femei preocupaţi să adune cartoane sau
vreascuri pentru foc, jerpeliţi, murdari, cu priviri tulburi şi feţe obosite de
muribunzi. Telefoane mobile sunau din când în când dar nu răspundea nimeni. O
MOGÂLDEAŢĂ de femeie se deplasează ca o stafie acoperită complet de
cartoane, deschide uşa unui cavou şi dispare înăuntru. SORIN scoate telefonul
mobil şi apelează un număr aşteptând. Un târâit ca de greiere se auzi înfundat
pe aproape. Cineva de la capătul celălalt al firului răspunse.
SORIN
(cu mobilul la ureche)
Noroc GICĂ, mai trăieşti mă, am venit la tine cu COSTEL
sunt pe aleea principală, zi pe unde o iau că am uitat. La ce număr.(apoi
râzând către COSTEL)-Auzi cică trăieşte, da' e la doi metri sub pământ.
Capacul unui mormânt din apropiere, ascuns
de un acoperiş în două ape compus din patru panouri fotovoltaice, se ridică cu
zgomot metalic cu ajutorul unui scripete suspendat, legat cu o funie care ducea
în mormânt. Din mormânt o rază puternică de neon luminează cerul şi GICĂ
MECANICU(50 ani), grăsuţ, serios, cu o barbă roşcată îngrijită, chelios,
îmbrăcat în pantaloni scurţi şi tricou cu mânecă scurtă apare luminat în raza
de lumină urcând pe nişte scări, ameninţător cu o cheie franceză în mâna
dreaptă..
GICĂ MECANICU
(zgribulindu-se de frig)
Ce faceţi mă, voi sunteţi, nici aici nu scap de
voi? No da frig e băga-mi-aş. Hai înăuntru să vă încălziţi, bem ceva, vă
spălaţi, tu Sorine că eşti soios şi să spuneţi care-i baiul. Ce mai faci Costele?.
COSTEL
Ce să fac GICĂ, nu aşa bine ca tine. Îmbracă-te şi
hai cu noi repede că avem treabă. Să iei şi nişte scule.
GICĂ MECANICU
La ora asta ce aţi înnebunit?... No hai că vin că
n-ar fi nici prima nici ultima dată. Dacă e de treabă atunci nu-i tocmeală. Mi
s-o stricat cremaliera la trapă, trebuie unsă şi asta pe geru' asta..Unde
merem, la tine la atelier, iar te muţi?
Spunând aceste cuvinte coborî în adâncuri ca pe o
scară rulantă, capacul închizându-se în urma lui ermetic cu scrâşnetul frecării
de lanţ pe lemn cum ai scoate apă dintr-o fântână. Ningea din ce în ce mai
tare. După puţin timp apare îmbrăcat într-o salopetă soioasă, plină de uleiuri,
îmblănită şi cu glugă, aşa cum au mecanicii la aviaţie iarna, care avea pe
spate imprimat LOW COST, cu o imensă trusă de scule într-o mână şi cu o rangă
în cealaltă.
GICĂ MECANICU
(mândru, ridicând ranga deasupra capului.)
Cu ranga asta fac mangialâc şi răstorn un bloc
dacă îmi pun mintea. Fără ranga asta nu plec de acasă nici să cumpăr o pâine.
SORIN
GICĂ să te gândeşti ce mai ai de luat că acolo
unde mergem e de stat şi avem masă şi casă asigurată.
GICĂ MECANICU
(cu accent ardelenesc
târând trusa grea)
No că tu glumeşti,
păi atunci înseamnă că e de treabă ca pe şantier, hai la ştrand acolo în
dreapta să iau un ajutor, doarme acolo un puşti harnic, am făcut
ciubucuri amândoi, l-am învăţat meserie. E băiat de treabă. L-au gonit de
la mânăstire că se uita după femei şi fugea în comună la el de juca
fotbal toată ziua cu băieţii. Hai ajută-mă că nu pot să car singur că mă ţin
şalele.
Merseră ceva vreme prin cimitir printre umbre,
scărţâit de porţi şi focuri răzleţe după care GICĂ se opri bătând în uşa unei
magazii pe care scria w.c. şi din care scoase capul o bătrână.
GICĂ MECANICU
(milos, accent
ardelenesc)
Aici sunt două soiuri
de morţi, ăia din pământ şi ăia de la suprafaţă care se chinuie să intre în
morminte. Aici e locul meu de veci, cu ăsta am mai rămas după ce curva de
nevastă-mea mi-o luat totul şi s-o dus la primul bărbat, după ce i-am crescut trei copii. Am făcut trei case pentru
nevastă şi copii şi acum dorm în cimitir.(discuta cu COSTEL)-
COSTEL
Lasă GICĂ, şi Faion a
scris trei cărţi şi tot în cimitir o să ajungă.
GICĂ MECANICU
Când oi muri nici
dric nu mai îmi trebe că am totul pregătit.
după care se adresează bunicii care stătea cu
capul scos pe uşă
GICĂ MECANICU
Haide, no ia-l şi pe
băiat şi veniţi cu mine. Să iei şi
ghiozdanul pentru şcoală că mergem la un preten stăm mai mult acolo la căldură.
BUNICA
E bine şi aici că avem apă şi o masă pe zi de la
biserică. Am aprins şi focul într-un ceaun mare. Ne încălzim cu cartoane.
Din magazie, ca şi cum asta aşteptau de o viaţă
ieşi grăbită BUNICA de 72 de ani, îmbrăcată modest într-un palton negru, dar
rujată şi fardată, cu pălărie şi cercei în urechi, trăgând de mână un puşti de
10 ani cu ochelari, CORNELUŞ, înfofolit cu fular, mânuşi şi căciulă de către BUNICA
grijulie..Miroseau amândoi puternic a fum şi a closet, bătrâna fiind afectată
vizibil de acest lucru în timp ce mirosea hainele băiatului care ducea o sacoşă
plină cu caiete şi cărţi. COSTEL mergea ţinându-se discret cu mâna de nas.
SORIN
(către GICĂ)
Mai mergem la ştrand?
GICĂ MECANICU
(cu accent ardelenesc)
Cum nu! Unde e acum ştrand tot cimitir o
fost.
SORIN
Amu no hai la ştrand,
we love to entertain you, călcăm şi pe morţi dacă e nevoie.
Din cimitir în ştrand se intra printr-un gard
rupt.
9.EXT.ŞTRAND-NOAPTE
Strandul are trei bazine care pe vreme de iarnă
nu au niciun rost. Peisaj de iarnă la ştrand.
GICĂ MECANICU
Nelule, pe unde te-ai pitit mă?
NELU(20 ani), înalt, şaten, ochi verzi, bine
făcut, tuns scurt, iese de sub o barcă învelit într-o pătură pusă peste un
trening jerpelit şi înconjurat de câini. Ridică barca mică întoarsă cu burta-n
jos care îl acoperise aproape complet. E rumen în obraji, iar mâinile sale sunt
oglinda unor munci grele pe care le prestează pentru o bucata de pâine. Dintr-o
parte se aude un schelălăit de căţelandru. NELU fuge pe direcţia ţipetelor,
unde într-un bazin înota cu ultimele puteri un căţel printre pojghiţe de
gheaţă. NELU, se dezbracă de trening şi rămâne în chiloţi şi bustul gol. Sare
pe ghiaţa care se sparge instantaneu şi înaintează până la căţel după
care se întoarce victorios spre vizitatori printre fulgii de zăpadă.
NELU
Iaca m-am pitit printre valuri să-l salvez pe ăsta
mic, muri-iar moartea!
Un căţel alb, ud, cu pete negre stătea liniştit
în braţele vânjoase ale lui NELU până când acesta îl predă căţelei care mai
avea încă patru pui de două trei luni în grijă maternă. Apoi NELU începu
să povestească.
NELU
(speriat dar mulţumit)
P-ăsta l-am scăpat , da pe Sebi n-am putut. Astă
vară a sărit că fierbea sângele în el de la căldură în bazinul mare şi nu ştia
să înoate. Îi luase punga minţile. Toţi au ieşit din apă. Mulţi au plecat de
tot afară, cu scandal, cereau să li se dea banii îndărăt că cică le-a spurcat
apa ..A luat două guri de apă şi s-a înnecat. După o oră l-au scos, era
umflat şi vânăt. Eu nu eram aici că poate îl salvam, săpam gropi în cimitir. Da
bine că l-am scăpat pe ăsta micu'.
Spuse privind către căţel.
COSTEL
(preocupat)
Hai odată că îngheaţă
lumea în maşină, să ne grăbim.
GICĂ MECANICU
Repede Neluţule ia
sacoşa, şterge-te cu prosopul ăsta, pune ceva pe tine şi hai..avem treabă!
Toată trupa se grăbea să ajungă la ieşirea
cimitirului datorită neliniştii lui COSTEL. La ieşire poarta era larg deschisă,
paznicul dormea într-o boxă sforăind neîntors.
10.EXT.POARTĂ.CIMITIR.NOAPTE
Dincolo de poartă Şefu Emil bătea nervos din
picioare trăgând dintr-o ţigară.
ŞEFU
Haideţi bă în saci că se face zi, ce dracu!
Noii pasageri, instruiţi cum trebuie de SORIN
urcară în camionetă băgându-se cu încredere în saci, iar SORIN indică din nou
traseul.
SORIN
La canale, la metrou! Capu' la fund!
Ironic, scoţând capul pe geamul semi-deschis al
maşinii care pleacă în trombă cu scârţâit de roţi.
ŞEFU
La canale să trăiţi?
Va urma...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu