luni, 29 iulie 2013

Devalizarea Bancorex, operatiunea securistilor

Istoria recenta a ciocoilor vechi si noi. Despre tot ce a fost si nu mai este.Articole aparute in presa la vremea respectiva despre păgubiţi şi profitori.Despre tot ce s-a pierdut sau s-a câştigat în urma privatizărilor vechilor instituţii, uzine sau intreprinderi. Despre privatizari si falimentari suspecte. 

Bancorex a fost o bancă românească înființată în 1968 sub denumirea de „Banca Română de Comerț Exterior” (BRCE) și lichidată în1999. A fost radiată de la Serviciul Comerțului la data de 1 octombrie 1999[1]. Până să fie trecută pe linie moartă, Bancorex a avut șase președinți: Vasile VoloseniucDan PascariuRăzvan Temeșan (1992-1997), Florin Ionescu (1997-1998), Vlad Soare și Nicolae Dănilă[1]
-A fost înființată în anul 1968[3]. Conform unor informații, niciodată recunoscute oficial, printre primii săi acționari s-au numărat și anumiți capi ai mafiei italiene din anturajul lui Licio Gelli, aflați în legatură cu gruparea Propaganda Due[3]. Timp de peste două decenii, prin intermediul BRCE s-au derulat cele mai multe operațiuni comerciale speciale efectuate de regimul comunist[3]. După 1989 s-a aflat că majoritatea tranzacțiilor s-au derulat prin intermediul unor întreprinderi de comerț exterior în cadrul cărora erau angajați ofițeri de securitate ai Direcției de Informații Externe (DIE)[3]. Valuta provenită din OV (operațiunile valutare), dar și din comisioanele aferente acelor tranzacții era depusă în conturi secrete deschise pe numele unor ofițeri DIE[3]. După 1990, Bancorex și-a păstrat statutul de bancă specializată în tranzacții financiare externe, fiind considerată un fel de „regină” a băncilor din România[3]. Sloganul ei publicitar era „O bancă pentru mileniul trei”, iar, la un moment dat, toate marile afaceri din România postdecembristă s-au derulat prin conturile Bancorex[3].
La data de 27 iunie 1999, Agenția de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) a preluat dosarele cu credite neperformante de la Bancorex, în număr de 1.022[4].
-După 1990, mii de muncitori care au lucrat în străinătate înainte de 1989 au încercat să-și retragă banii din conturile Bancorex dar au constatat că nu mai exista niciun cent în conturi[5]. Mai mult, nici actele contabile din Bancorex nu mai arătau exact ce sume aveau oamenii în conturi[5].
Devalizarea Bancorex

-Pierderile Bancorex datorate creditelor nerambursate sau ilegale, s-au ridicat la suma de 1,8 miliarde de dolari[3].
În perioada 1994 - 1996, Guvernul Văcăroiu a contractat diverse bunuri și servicii fictive, în valoare de cel puțin 30 milioane de dolari, iar banii au fost plătiți de Bancorex[6]. Adrian Costea, persoană cu cetățenie franceză și română a servit ca partener de afaceri cu România în aceste acțiuni[6]. În timpul încheierii contractelor cu România el era recunoscut ca fiind consilier extraordinar al președintelui Ion Iliescu[6].
Afacerea „Agroholding” - Adrian Costea a încasat de la Bacorex o sumă de 6 milioane de euro pentru care urma să livreze motorină firmei Agroholding, livrare care nu a mai avut loc, Adrian Costea fiind considerat dispărut[6]Afacerea „Albumul” - în martie 1995, la nici un an de la „dispariția” lui Costea cu 6 milioane de dolari din afacerea "Agroholding", Viorel Hrebenciuc, ca secretar general al Guvernului Văcăroiu a încheiat cu Adrian Costea un contract de editare al unui album despre România - „Eternelle et fascinannte Roumanie”[6]. Pentru această afacere Costea a încasat 5,7 milioane de dolari pentru editarea albumului[6].
Un alt intermediar a fost Ion Cazacu de la „Star Trade”, care apare în mai multe dosare penale cu afaceri controversate, între care se află o gaură de 18 milioane de dolari făcută Bancorex între anii 1994-1996, tot pentru așa zisele importuri strategice de motorină[6].
O anchetă inițiată de procurorii francezi a arătat că o parte din dolarii primiți de Costea au fost virați în conturile din străinătate ale unor demnitari, pe vremea aceea ai PDSR, sau au fost folosiți pentru deplasările sau cazările acestora[6]. Între demnitarii cu cont deschis și alimentat de Costea se afla și Iosif Boda, fost consilier prezidențial al lui Iliescu, coleg cu Costea[6].
Printre persoanele în conturile cărora au ajuns banii lui Costea se numără Adrian Năstase (prim-vicepreședinte PDSR), Viorel Hrebenciuc (deputat PDSR), Nicolae Văcăroiu (senator PDSR), Teodor Meleșcanu (presedinte ApR), Iosif Boda (deputat ApR), Mircea Coșea (deputat, ex-ApR, ulterior în UFD), Răzvan Temeșan (fost director Bancorex)[7].
De asemenea în perioada 1994-1996, Bancorex a acordat sponsorizări ilegale de peste 43 de miliarde de lei[8].
În aprilie 1999, s-a constituit Comisia parlamentară de control a activității Bancorex, condusă de senatorul Andreiu Oprea[8]. Intenția comisiei era de a lămuri circumstanțele în care s-a produs devalizarea băncii, de a explica metodele și de a stabili persoanele implicate[8]. În paralel, fostul președinte al băncii, Răzvan Temeșan, era cercetat în 33 de dosare privind activitatea sa de la Bancorex[8].

Pierderile[modificare]

În anul 1999, ministrul finanțelor a alocat de la buget o sumă de aproximativ 400 de milioane de dolari (4.128 miliarde lei vechi) pentru a sprijini financiar BANCOREX, ca urmare a creditelor neperformante acordate de Răzvan Temeșan[9]. Până în 1999, statul a dăruit în total BANCOREX circa 900 de milioane de dolari[9].

Personajele ascunse in spatele firmelor care au pus umarul la devalizarea Bancorex incep sa capete contur. Numelor stiute pana acum li se adauga altele noi, pe care „Evenimentul zilei” le face publice incepand de astazi intr-un serial fulminant.

Concluzia este transanta: groparii fostei Banci Romane de Comert Exterior sunt, in buna parte, fosti ofiteri de securitate sau persoane conectate la interesele fostei Securitati.

Deconspirarea acestora si a metodelor prin care au actionat indica faptul ca, si la nivelul anilor ‘90, a actionat o adevarata retea securistica, cu puternice interese in mediul de afaceri si cel financiar-bancar.

Multi dintre „afaceristii” care au uitat sa mai returneze creditele de milioane de dolari luate de la Bancorex sunt acum demnitari ai statului, ocupa pozitii importante in topul celor mai bogati romani sau fac afaceri la nivel mare, insa intr-o discretie totala.

Linistea de care se bucura „miliardarii de carton” ridicati peste noapte pe spinarea Bancorex este data si de pasivitatea totala a institutiilor statului care par sa fi uitat de cele aproape doua miliarde de dolari care trebuie recuperati de la acestia.

Teoria lui Ionescu

Mecanismul care a dus la falimentul Bancorex, cea mai mare banca romaneasca la mijlocul anilor ‘90, ne-a fost explicat de Florin Ionescu, fostul presedinte al bancii din perioada martie 1997-martie 1998. „Teoria mea este ca au fost doua elemente care au dus la falimentul bancii.

Primul a fost interesul marilor debitori, in cap cu Paunestii si ceilalti, in ideea ca o banca prabusita nu-si mai primeste creditele inapoi. Al doilea a fost interesul Bancii Mondiale care nu avea nevoie de o banca romaneasca puternica pentru ca trebuia sa faca loc bancilor straine”.

Florin Ionescu sustine ca relatiile cu fosta Securitate trebuie cautate incepand cu Razvan Temesan, presedintele bancii din perioada 1993-1997. „Razvan Temesan era singurul care avea un cuvant de spus in Bancorex. Dupa cum se scria si se spunea, a fost ofiter acoperit la Directia de Informatii Externe inainte de ‘89.

Multe dintre creditele mari care s-au dat si nu s-au mai rambursat au avut in spate Securitatea, Securiate care a reactivat sau a pastrat multi fosti ofiteri din DIE si in SIE. Temesan a fost numit acolo de ei ca sa le reprezinte interesele si le-a reprezentat foarte bine”, ne-a mai declarat Florin Ionescu.

Varianta lui Temesan

De partea cealalta, Razvan Temesan sustine ca informatiile aparute in presa potrivit carora ar fi fost ofiter DIE „sunt povesti. Asa zicea si domnul Nistorescu. Din pacate, foarte multi ofiteri ai serviciilor secrete mi-au carotat la nivel profund toate incercarile mele”.

Acesta mai spune ca singurele relatii cu Securitatea le-a avut prin intermediul rapoartelor pe care le dadea la intoarcerea din strainatate. Temesan sustine ca nu a fost contactat niciodata de vreun ofiter cu scopul de a fi racolat.

Cat despre creditele neperformante care au dus la prabusirea bancii, Temesan nu-si gaseste nicio vina: „Eu nu am dat nici un credit macar, nici un credit. Toate creditele din banca au fost date pe vremea mea cu respectarea unei metodologii de activitate bancara care nici astazi nu este aplicata de bancile din Romania pentru ca era extrem de minutios si corect elaborata.

Ele treceau pe la diferite comitete de analiza si aprobate de o comisie de credite”.

Temesan mai spune ca in sucursalele bancii se puteau aproba credite de pana la doua milioane de dolari de catre aceste comitete. „Tot ce trecea de doua milioane de dolari venea in centrala, unde era analizat si era propus spre aprobare comitetului de credite.

Comitetul de credite era format din cinci membri, condus de Florin Ionescu, care era vicepresedintele bancii”, ne-a mai spus fostul presedinte Bancorex.

Securistii se creditau intre ei

Analistul financiar Bogdan Baltazar a numit Bancorex „un fel de El Dorado al creditelor”. El a clasificat marile tunuri in doua categorii: „Au fost credite politice, acordate, practic, prin telefon. Sa zicem ca suna cineva de la Cotroceni si spunea: „Da-i lui cutare atatia bani!”, sefii Bancorex se executau. Mai existau si creditele clientelare.

Mecanismul este de-a dreptul fascinant. S-au gasit credite mari fara dosar de credit! Sau fara garantii”, a declarat Baltazar pentru EVZ.

Referindu-se la „armata” de ofiteri DIE care a luat bani de la Bancorex fara sa-i mai returneze, Bogdan Baltazar a comentat: „Sigur ca au existat multi ofiteri de securitate. Practic, ei aranjau creditele pentru oamenii lor”. Spre deosebire de altii, Baltazar a recunoscut public ca, la randul lui, a fost ofiter DIE.

Dincolo de toate aceste chestiuni, ramane una extrem de arzatoare in buzunarele romanilor: cum si cand se vor recupera datoriile de la debitorii Bancorex. Potrivit lui Bogdan Orasanu, presedintele AVAS, exista mai multe variante prin care statul poate sa recupereze „gaura” de la Bancorex, variante puse deja in aplicare.

Luati banii de la groparii Bancorex!

Averile miliardarilor de carton s-au cladit pe creditele neperformante obtinute de la fosta banca de comert exterior.
Suma pe care statul roman, prin intermediul AVAS, o are de recuperat de la cele peste 700 de firme aflate pe lista datornicilor la Bancorex este de 1,2 miliarde de dolari.

Razvan Orasanu, presedintele AVAS, a declarat pentru EVZ ca, potrivit unei evaluari facute in 1999 de PriceWaterhouseCoopers dosarelor de credite la Bancorex preluate de AVAS, s-a ajuns la concluzia ca nu se va recupera decat intre 10% si 15% din suma totala. Totusi, Orasanu sustine ca AVAS a recuperat aproape 30% din sumele nerambursate si ca procesul este in curs.



Daca miliardul de dolari ar fi fost recuperat, toti banii ar fi ajuns la bugetul de stat, putand fi o solutie pentru rezolvarea mai multor probleme sociale.

Cu alte cuvinte, chiar daca nu vom scoate bani din buzunar ca sa acoperim gaura Bancorex, Romania ar fi putut fi mai bogata cu 55 de dolari pe cap de locuitor. 

Metode de recuperare

Razvan Orasanu, ne-a declarat ca "desi termenul-limita pentru prescrierea datoriilor la Bancorex  va fi peste o luna, prescriptia se va intrerupe daca sunt acte de executare, adica blocari de conturi, sechestre si alte forme de recuperare a debitelor".

Orasanu sustine ca, inca de la inceputul acestui an, a cerut ca toate firmele datornice in cazul Bancorex, inclusiv persoanele fizice, sa fie trecute intr-o forma de executare.

"Daca o firma are conturile blocate si s-a incasat fie si un leu, prescriptia nu mai actioneaza. Din acel moment, societatea este pasibila de executare, pana la inchiderea debitului, iar toate bunurile sunt urmarite", ne-a mai declarat Orasanu.  

Potrivit presedintelui AVAS, exista mai multe variante prin care statul poate sa recupereze "gaura" de la Bancorex, variante puse deja in aplicare.

"Daca firmele nu sunt in faliment, se blocheaza conturile sau se scot la licitatie bunurile urmaribile. Daca exista firme care au avut giranti, se trece la executarea acestora, cum a fost cazul SIF Moldova, de la care AVAS a recuperat anul acesta 18 milioane de dolari. Ei insisi nu ne datorau nimic, dar au fost giranti pentru alte companii care nu si-au achitat debitele. Daca se termina procedura de lichidare si statul nu a obtinut o suma multumitoare, atunci se ajunge la atragerea raspunderii patrimoniale a administratorilor. AVAS-ul a deschis  zeci si sute de procese in acest sens", a explicat Orasanu pentru EVZ.

Primii trei tepari 

Campionul devalizarii Bancorex a fost grupul de societati SANCA, aflat in proprietatea unui apropiat PSD, Alexandru Raducan. Firma lui Raducan a ridicat un credit in valoare de 58 de milioane de dolari, desi procentul de garantare al SANCA, se ridica abia la 70% din valoarea totala a creditului.

Locul doi este ocupat de firma Ulco SA, cu un credit de 57,9 milioane de dolari. Aflata acum in faliment, Ulco nu mai poate fi executata silit de AVAS. Actionarul majoritar al Ulco este o firma din Germania, in spatele careia se afla controversatul afacerist Nicolae Basoiu. "Baron" in piata uleiurilor vegetale, Basoiu a fost cercetat de procurori pentru fapte de coruptie.

"Bronzul" datornicilor la Bancorex a fost adjudecat de combinatul de ingrasaminte chimice Azochim din Piatra Neamt. Valoarea creditului: 31,7 milioane de dolari. Din 1997, Azocim este patronat de grupul InterAgro. Adica de multimilionarul Ioan Niculae - fost ofiter de informatii.


IA BANU' SI DU-TE!
Datornici cu epoleti
Multi dintre patronii firmelor care au luat credite preferentiale de la Bancorex, fara sa mai returneze milioanele de dolari, sunt legati de serviciile de informatii. Se disting indivizii implicati in afacerea "Jimbolia", prin care s-a incalcat embargoul impus de ONU asupra Iugoslaviei in anii ‘90.

Contrabanda cu carburanti s-a derulat sub protectia SRI, in perioada in care seful institutiei era Virgil Magureanu. Patru dintre firmele implicate in trafic au primit credite astronomice de la Bancorex, pentru a cumpara combustibili de la rafinariile ploiestene: Tracia International SA - 12.544.140 USD, Silvesta SRL - 21.109.369 USD, General Trading&Investments Co SA (GTI) - 22.148.708 USD si Sibco LTP Impex SRL - 7.703.674 USD.

Silvesta SRL a fost infiintata de Ioan Silvestru si Ilie Stanciu, fosti ofiteri de securitate. In acte, firma Sibco este stapanita de acelasi Ilie Stanciu, dar si de Constantin Bostina, ministru al industriilor in timpul lui Ceausescu. 

La randul sau, GTI este controlata de Teodor Vostinaru, un afacerist cercetat penal pentru evaziune fiscala. Vostinaru a fost asociat in GTI cu fostul sef SIPA, Marian Ureche, securist dovedit ca a facut politie politica. 

Tracia International este controlata de Petru Neidoni si Constantin Grigoriu. De-a lungul timpului, s-a vehiculat ca firmele traficante de petrol si datornice la Bancorex erau, de fapt, paravanele SRI. 

Amicii lui Magureanu si Florin Calinescu

Dorin Iacob, fostul sef de cabinet al lui Virgil Magureanu a fost implicat in spolierea Bancorex. Firma sa, Bel Ami Invest SA, a obtinut un credit de 493.164 dolari. Ulterior, societatea lui Iacob a intrat in faliment fara ca statul sa execute firma pentru recuperarea datoriei. 

Iacob a parasit SRI impreuna cu Magureanu, urmandu-l pe acesta in politica. Cei doi au infiintat un partid de buzunar, care a fuzionat cu PD-ul condus de Traian Basescu. 

Alt datornic este Viorel Muresan, partener de afaceri cu vedeta TV, Florin Calinescu. Societatea Viorex International SRL, primul producator autohton de blugi - stapanita de Muresan -, figureaza in evidentele AVAS cu un credit nerambursat de 205.757 dolari.

Pe acelasi tipic, firma lui Muresan a intrat in faliment, lasand statul cu buzele umflate, insa nu inainte de a-si muta activitatea de baza pe alta companie, impreuna cu activele. In 2002, Viorel Muresan l-a cooptat si pe Florin Calinescu in afacerea cu blugi.

PIERDERI MAJORE

Bancorex, un ghem de interese

In 1989, Banca Romana de Comert Exterior, devenita ulterior Bancorex, era una dintre cele patru banci care activau pe piata din Romania. Aceasta detinea "monopolul" pe tot ceea ce insemna operatiune valutara in Romania. 

Primele probleme au fost semnalate abia in perioada 1998-1999, cand s-a luat in discutie falimentul bancii. La momentul respectiv, intregul sistem bancar se afla in criza de lichiditati, iar moneda nationala se deprecia masiv in fata dolarului. 

Erau anii care urmau recomandarii FMI de a declara Romania in capacitate de plata. Institutiile de credit nu mai puteau obtine lichiditati de la BNR si apelau la piata interbancara, unde dobanzile pe termen scurt depaseau 250%.

 In cazul Bancorex, criza de lichiditati s-a suprapus peste o crestere a creditelor neperformante care au facut imposibila supravietuirea bancii.

Sefii Bancorex

Dan Pascariu - angajat al Bancii Romane de Comert Exterior in 1973, a devenit presedinte in 1992. 

Razvan Temesan - presedinte al bancii in perioada 1993-1997. Este acuzat ca pe vremea lui au fost acordate majoritatea creditelor neperformante.

Florin Ionescu - 1997- martie 1998. A declarat un profit de peste 600 de miliarde de lei

Vlad Soare - martie 1998- martie 1999. Face rectificare de bilant si dezvaluie ca activele bancii erau de fapt negative.

Nicolae Danila, actualul presedinte al BCR, a fost numit la conducerea Bancorex in 1999, in momentul in care Bancorex a fost introdusa sub administrare speciala de BNR. Declara ca, in fiecare saptamana, banca pierdea cate 6 milioane de dolari. 

EVZ.ro 

P.S. Întrebarea mea este una naivă având în vedere că răspunsul este simplu şi arhicunoscut......Dar mă risc!

_ Ce mai caută Mugur Isărescu la conducerea Băncii Naţionale a României, după 20 de ani de matrapazlâcuri financiare pentru interese obscure, anti-economice şi anti-româneşti. Cine este acest personaj şi ce urmăreşte_.. o altă întrebare naivă, de al cărui răspuns îmi este teamă, pentru consecinţele la care este expusă ţara!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu